Front 8 PLEDOARII

Ce s-ar putea întâmpla dacă votul nu ar fi secret?

 

Aproape toate recordurile din ultima sută de ani cel puțin au fost depășite. Nu timpul pur și simplu a generat succesele mai bune, ci realitățile din fiecare an. Dacă, timp de 50 secole, viteza maximă pe pământ se exprima exclusiv la viteza calului, începând din secolul trecut viteza maximă creștea în funcție de puterea dată de mașini. Asta însemnând că oamenii au acceptat noul și și-au reconsiderat confortul ca și consecință a realității.

Tot astfel cu ceva timp în urmă cei ce au proiectat traseul democratic al statelor s-au gândit, pe bună dreptate, la faptul că alegerile reprezintă cel mai fidel tip de construcție politică menită să guverneze un stat. Sigur că ele (alegerile) trebuie să scoată din societate pe cei mai reprezentativi indivizi, capabili să producă, să acționeze și să slujească o națiune căreia să-i asigure prin înțelepciune o bunăstare reală și un progres condiționat socio-economic.

Pentru ca alegerile să se poată desfășura a fost nevoie de reguli. Una din ele spune că: votul trebuie să fie secret. S-a considerat ca argumentație pentru asta faptul că: cel interesat să obțină voturi ar putea plăti un votant iar acesta pentru a încasa suma ar fi trebuit să facă proba votului său. Lăsând la o parte faptul că argumentul e o prostie în sine, la timpul prezent votul secret este doar o teză inutilă. De fapt el chiar servește în mare măsură fraudării scrutinului în multe țări unde democrațiile se vor a fi consolidate.

De fapt de ce votul ar trebui să fie secret? Cui folosește asta? Cei care votează nu pot fi trași la răspundere niciodată pentru opțiunea lor. Ce s-ar putea întâmpla dacă votul nu ar fi secret?  În acest caz organizarea alegerilor ar deveni mai complicată iar organizatorii s-ar putea împiedica în cazul dorinței de a le frauda.

Pentru că dacă ar fi nominal, votul ar trebui să fie conservat. Măcar până la terminarea mandatului. Doar că asta nu vrea nimeni. La noi în lege, spre exemplu, votul pe foaia de hârtie se distruge după cca 90 zile. Cu alte cuvinte în cazul fraudărilor: prinde orbul, scoate-i ochii. Și toată lumea e cinstită fără probe. De fapt, după cum s-a văzut cu ochiul liber, și cu probe evidente judecători din București au validat scrutinul din sectorul 1. Ceea ce firesc, pe orice om normal îl poate face cel puțin suspicios în privința actului de justiție din țară.

Sigur că la prima vedere, cea la nivel de lozincă, ideea votului nesecret ar putea părea o tâmpenie, doar că în urma unei ușoare analize vom reuși să înțelegem faptul că nu este deloc astfel. Ce presupune un vot la vedere, asumat pe candidat? În primul rând, o firavă responsabilitate. Atunci când cineva își dă votul unui individ cu probleme de etică sau de morală, poate că e chiar bine să se cunoască cei care l-au votat. Dacă, spre exemplu, unui deputat validat de voturi, i se vor descoperi chiar în timpul mandatului o serie de fapte incompatibile cu funcția iar instituțiile nu sunt dispuse la acte juridice legale, nimic nu-l va determina pe respectivul să plece din Parlament sau de pe oricare altă funcție aleasă. Prin lege însă, cei care l-au votat ar trebui să aibă această pârghie și să-l revoce prin votul lor de invalidare a mandatului. În definitiv, pe cine deranjează dacă în spatele fiecărui ales va sta o listă de nume? În epoca digitală această listă nu ar produce nici măcar probleme de arhivare. Iar lista ar putea închide definitiv posibilitățile de fraudare.

Veți fi de acord cu mine că, votul secret, a devenit în timp un factor favorizant fraudării alegerilor oriunde se dorește asta. Pentru că voturile exprimate, valabile sau nule, sunt numărate și apoi distruse, nu convinge pe nimeni de corectitudine în ciuda prezenței martorilor la întreg procesul de votare. Un vot asumat, la vedere nu poate fi contestat de nimeni.

Se poate spune că alegerile se vor desfășura sub un contract nescris între candidat de o parte și votant de cealaltă parte. În Constituția actuală nu există posibilitatea amendării acestui contract mutual decât la finalul mandatului. Ceea ce nu e tocmai corect. Dacă, X ca și candidat promite, celor pe care el își dorește să-i reprezinte faptul că, va face un anumit lucru concret în beneficiul legal al votanților și după o perioadă din mandat el nu întreprinde nimic în sensul așteptat, atunci votanții lui din listă vor avea dreptul și capacitatea să-i retragă validarea. Acest lucru este valabil pentru orice altă funcție aleasă în stat.

 

Virgil Florea, 22 noiembrie 2020 7:03