CAMPANII

Clipul publicitar în care femeia este tratată ca un gunoi va intra în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Fostul deputat Lia Ardelean va depune o plângere în acest sens

 

„Pentru că legat de proteste nu-mi stă în putere să fac ceva, vreau să  vin în sprijinul femeilor. Urmăresc reclama făcută pungilor OTI, în care femeile de serviciu sunt umilite și discriminate. Am crezut că organizațiile de femei vor lua atitudine, acum fac parte și eu dintr-o astfel de organizație și nu mai am ce să aștept, mă voi adresa CNCD.” – este mesajul postat pe facebook de fosta deputat Lia Ardelean, actualmente președinte interimar al organizației de femei a Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal) din România. Reacțiile de protest au apărut imediat în mediul virtual  majoritatea fiind  de susținere a acestui demers – vezi comentariile aferente clipului de pe YouTube și cele aferente postării de pe facebook.

ACEST SPOT PUBLICITAR, din păcate, nu este unul singular

Este greu pentru consumatorii de publicitate să filtreze nuanțele și mesajele subliminale ale materialelor publicitare. Sunt destul de puține cazurile în care trecem dincolo de granița superficială a mesajului cu raportare strictă la produsul care este promovat și ne poate stârni interes. Ne captivează, de cele mai multe ori, originalitatea materialului publicitar, abordarea, tehnologia folosită, un anumit detaliu etc.

Discriminarea, sub orice formă de manifestare a sa, este aproape imposibil de detectat în aceste vremuri, mai ales în publicitate, pentru că s-a debarasat de evidență și exprimare directă. Astăzi, discriminarea se realizează subliminal fiind greu de acuzat de intenție. Cu toate acestea ea există, este propagată cu finețe în toate formele ei.

Materialul publicitar la care facem referire este unul din categoria celor în care femeile sunt prezentate în context profesional (loc de muncă–loc public), dar nu li se transferă în mod automat un statut de seriozitate, autoritate, competență, maturitate etc. Dincolo de o discriminare vizibilă a unei categorii profesionale apare, într-o nuanță, și misoginismul. De regulă, identificăm ușor discriminarea rasială sau sexuală iar celelalte forme ale sale  fie le percepem ca neesențiale fie nu le apreciem ca fiind discriminatorii. Discriminarea în funcție de categoria socio-profesională având la bază nivelul de educație/ școlarizare ni se pare un firesc al vieții cotidiene.

Odată tras semnalul de alarmă în ceea ce privește mesajul subliminal al spotului publicitar la care ne referim, putem identifica cel puțin trei (!!!) criterii ale discriminării: (1) discriminarea în funcție de nivelul de educație/școlarizare a persoanelor (accentul este pus pe o persoană care conform rigorilor sociale este la un nivel minim de educație), (2) discriminarea în funcție de ocupația profesională a persoanelor (accentul este pus pe o categorie apreciată ca fiind de jos, nesemnificativă și neimportantă ca și statut social) și (3) discriminarea în funcție de sex, chiar misogină (accentul este pus pe o femeie care nu are un nivel de educație ridicat și prestează o muncă neimportantă ca și statut socio-profesional și care, în plus, este apostrofată de un bărbat, îmbrăcat la costum, pe un ton de superioritate).

Instituția din România  care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării, de orice fel, este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

CNCD este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării fiind garantul al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Competenţa în domeniul discriminării a CNCD

CNCD este o autoritate administrativ-jurisdicţională care are competenţa de a investiga, constata şi sancţiona faptele de discriminare. CNCD este competent să primească petiţii privind discriminarea pe orice criteriu.

De asemenea, CNCD se poate pronunţa asupra faptelor de discriminare, indiferent de contextul în care acestea au avut loc, cu excepţia situaţiilor în care o lege specială prevede un alt mecanism de sancţionare. De exemplu, în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se prevede că nu CNCD, ci Inspecţia Muncii este competentă să constate şi sancţioneze contravenţiile care au legătură cu egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă şi mai multe forme de discriminare la locul de muncă. În practică, în unele cazuri CNCD s-a considerat competent să examineze cazuri de discriminare în care legea specială crea competenţă pentru alte autorităţi; argumentaţia CNCD este că în aceste cazuri legea specială creează doar o competenţă alternativă, nu o competenţă specială exclusivă a altei autorităţi decât CNCD.

Ce se poate face dacă suntem victime ale discriminării

Persoana care se consideră victimă a discriminării  are la îndemână mai multe mijloace pentru a contracara faptele de discriminare: sesizarea CNCD; tragerea   la   răspundere   contravenţională   a   autorului discriminării; solicitarea  unor  daune  băneşti  pe  calea  unei  acţiuni  civile  în instanţă; anularea   actului   administrativ  ( dacă e cazul) ce   conţine   dispoziţii discriminatorii; iniţierea unei proceduri internaţionale în faţa Curţii Europene a Drepturilor  Omului  dacă  procedurile  naţionale  nu  au dus  la obţinerea unor rezultate favorabile.

Persoana  care  se  consideră  discriminată poate  opta căreia  din  cele două  instituţii  (instanţa  de  judecată  sau  Consiliul Naţional  pentru Combaterea  Discriminării)  să  adreseze  plângerea.

Procedura  în  faţa Consiliului  Naţional pentru Combaterea  Discriminării  prezintă  unele avantaje, fiind una mai puţin formalistă. Consiliul poate fi sesizat în orice mod, chiar şi prin curier electronic sau pe pagina sa de Internet. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării poate efectua propriile acţiuni de investigare a faptelor de discriminare în vederea strângerii probelor, fără a înlătura, însă, obligaţia presupusei victime de a-şi proba afirmaţiile. Consiliul are de asemenea obligaţia de a-i asigura acesteia asistenţa de specialitate în ce priveşte redactarea sesizării, legislaţia în vigoare, instituţiile publice competente. În plus, fiind un organ specializat în combaterea discriminării, şi-a dezvoltat deja o jurisprudenţă în acest domeniu.

Consiliul nu poate, însă, acorda despăgubiri victimei discriminării. Pentru obţinerea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciul suferit în urma faptei de discriminare este necesar ca victima să se adreseze instanţelor judecătoreşti cu o acţiune civilă în daune. În practică, sesizarea iniţială a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării facilitează ulterior procedura în faţa instanţelor unde dovedirea celor afirmate este de importanţă capitală. Astfel, existenţa unei hotărâri a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prin care se constată şi sancţionează fapte de discriminare constituie un mijloc puternic de probă în cadrul acţiunii civile în daune.

Cele  mai  importante  concluzii  ale  raportului cercetării realizate în cadrul proiectului ALTFEM, derulată pe o perioadă de trei luni care și-a propus să analizeze imaginea femeilor și bărbaților în mass media, în cadrul a trei paliere de analiză:  reclame  TV,  emisiuni  TV  și  presa  scrisă:

-Bărbații sunt mai numeroși în aparițiile TV decât femeile, disproporția fiind dată de emisiunile de talk-show, în care accentul este pus pe viața profesională și  în care femeile apar foarte rar (12% apariții  femei,  88%  apariții  bărbați).  Femeile  și  bărbații  apar  în  egală măsură în  emisiunile  de divertisment,  în  care  accentul  este  pus  asupra  vieții  personale  a  invitaților  sau  a  unor  terțe persoane.

-Meseriile de prestigiu sunt în general ocupate de invitați bărbați. În cea mai mare parte, meseriile femeilor invitate fac parte din domenii cum ar fi: showbiz, divertisment, modeling etc

-Meseriile de prestigiu sunt în general ocupate de invitați bărbați. În cea mai mare parte, meseriile femeilor invitate fac parte din domenii cum ar fi: showbiz, divertisment, modeling etc

-În perioada analizată, au fost identificate aproape  300  de  cazuri  în  care  invitații  sau  gazdele emisiunilor  TV  au  emis  judecăți  despre  femei  sau  bărbați  la  baza  cărora  se  afla  un  stereotip,  cele care  apar  cel  mai  des  fiind  legate  de  statutul  de  gospodină al  femeii  și  de  subordonarea  față de bărbat.

-În  publicitate,  acțiunile  personajelor  din  reclame  sunt  foarte  diferite  în  funcție  de  gen.  Cele  mai multe  acțiuni  ale  femeilor  sunt  domestice,  activități  zilnice  în  care  ajută bărbatul,  sau  familia  în general, să se simtă mai bine. O altă acțiune cu care sunt asociate femeile este legată de îngrijirea corporală. Bărbații apar mai degrabă în postura de personaje care asteaptă să fie ingrijite, dar și în situații de joc sau în activități de timp liber.

-În presa scrisă, disproporția aparițiilor este mult mai mare  decât  în  emisiunile  TV,  bărbații apărând ca personaje principale în articole de 3 ori mai mult decât femeile. Femeile apar mult mai puțin  în  ziarele  generaliste  decât  în  cele  tabloide  și  au  fost  actori  principali  în  doar  22%  dintre apariții.

La capitolul acte normative pentru combaterea discriminării, sub orice formă, aparent stăm bine numai că, din păcate, aceste reglementări nu sunt respectate pe orice palier socio-profesional dar mai ales îm spațiul media. Și asta, fie din cauză că nu suntem informați de existența lor, fie că, deși cunoaștem existența lor, am găsit metode subliminale de a le încălca, fie,  pur și simplu, din cauza faptului că discriminarea are rădăcini adânci în ființa noastră. Mai mult, deși avem reglementări legale în acest domeniu nu avem o reacție și dezvoltăm discriminarea fie că suntem consumatori de publicitate, firme de publicitate sau, mai grav, canale media de propagare a acesteia.

Câteva acte normative în vigoare

Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea

Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002

Ordonanța  nr.  137/2000,  republicată privind  prevenirea  și  sancționarea  tuturor formelor de discriminare

Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați

Hotărârea de Guvern nr. 1273/2000 privind planul național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați

Ordonanţa de urgenţă nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă

Hotărârea  de  Guvern  nr.  285/2004  privind  aplicarea  Planului  național  de  acțiune  pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați

Hotărârea de Guvern nr. 266/2004 privind participarea echilibrată a femeilor și bărbaților în cadrul echipelor de experți trimise în misiune la Comisia Europeană

Legea nr. 35/1997 privind privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată

HG nr. 237 din 2010 privind aprobarea Strategiei naționale pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2010-2012 și a Planului general de acțiuni

Hotărârea nr. 1050/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014-2017 pentru implementarea Strategiei

Legea nr. 7 din 2007 pentru aprobarea OUG nr. 148 din 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului

Legea nr. 25 din 2004 pentru aprobarea OUG nr. 96 din 2003 privind protecția maternității la locurile de muncă

Legea  nr.  62  din  2009  pentru  aprobarea  OUG  nr.  61  din  2008  privind  implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii

REGULAMENTUL (CE) NR. 1922/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 decembrie 2006 privind înființarea unui Institut European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați

Inițiatoarea acestui demers, unic cel puțin pe plan local, este Lia Ardelean – deputat în mandatul 2004 – 2008, ales pe listele PSD+PC,  candidat pentru Primăria Arad în 2012, candidat  independent pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 2016.

 

Sasha Romanov, 11 februarie 2017 12:08