DUBIOS! Un pas înapoi privind respectarea vieţii private

Și, pentru că e gata vara, și cei ce ne conduc trebuie să ne arate că-și fac treaba, iacătă că s-au gândit să pună în dezbatere mai mult sau mai puțin publică două proiecte aparent blânde și necesare, dar care amintesc ciudat de mult de campania, susținută de întreaga clasă politică, de la președinte până la ultimul viceprimar din ultimul județ, de a implementa legile Big Brother. Și, dacă n-o pot face direct, o să o facă pe șest.

Serviciile Secrete, dar şi alte instituţii ale statului vor acces la datele cu caracter personal ale tuturor turiştilor care se cazează în România. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege pus în dezbatere publică de către Ministerul Turismului. Reprezentanţi ai societăţii civile şi specialişti în domeniul juridic reclamă că printr-o astfel de măsură se încalcă dreptul la viaţă privată. În curând angajaţii Ministerului Apărării Naţionale (MAPN), cei ai Serviciului Român de Informaţii (SRI), sau din Serviciul de Informaţii Externe (SIE) vor putea afla oricând unde călătorim sau ce cetăţeni străini s-au cazat în România. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Turismului. Concret, Sistemul Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR), care va fi asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va colecta, stoca, corela, ordona, analiza, prelucra şi disemina date, precum şi indicatori statistici privind activităţile de turism şi turişti. SIEATR este un ansamblu al sistemelor şi mijloacelor informatice necesare pentru ţinerea evidenţei structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, de evaluare a activităţii turistice, de evaluare a circulaţiei turiştilor şi de furnizare a informaţiilor necesare instituţiilor publice, potrivit proiectului de lege.

Sistemul este compus din trei module. Primul modul, administrat din punct de vedere tehnic de STS, vizează evidenţa furnizorilor de servicii turistice, persoane juridice şi fizice. STS, împuternicit de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului, va colecta date cu caracter personal. Modulul al doilea, gestionat tehnic tot de STS, prevede indicatorii statistici asociaţi activităţii de turism din România. Autoritatea împreună cu Institutul Naţional de Statistică stabilesc indicatorii ce se colectează de la structurile de primire turistică pentru: susţinerea şi promovarea activităţii turistice în România, elaborarea de strategii naţionale, sectoriale, regionale sau locale şi stabilirea sau propunerea de măsuri de conservare şi protejare a resurselor şi obiectivelor precum şi în scopul stimulării dezvoltării destinaţiilor şi produselor turistice. Al treilea modul, numit „Fişa de anunţare a sosirii si plecării turistului”, va fi administrat din punct de vedere tehnic de STS şi gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin intermediul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), având calitatea de operator al acestuia în vederea protejării turiştilor, a proprietăţii private si publice, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, protecţiei martorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, depistării persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti în materie penală, depistării persoanelor dispărute, depistării persoanelor care nu respecta măsura controlului judiciar şi prevenirii şi înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. IGPR, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuterniceşte STS să efectueze operaţiuni privind stocarea acestor date.

Furnizorii de servicii turistice ar urma să colecteze următoarele date în fişa de anunţare a sosirii şi plecării turistului: numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, cetăţenia, date referitoare la domiciliu: ţară, localitate, stradă, număr, date referitoare la actul de identitate: tipul, seria şi/sau numărul, data eliberării şi instituţia emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare, cu excepţia turiştilor străini care nu posedă un astfel de număr, data sosirii şi data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul „client fidel”, dacă există, agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul. Astfel, dacă acum la fişa cu datele personale realizată de hotelier, avea accces doar Poliţia Română şi angajaţii Ministerului de Interne, acest lucru se va schimba dacă proiectul legislativ va fi aprobat, iar asta pentru că informaţiile cu caracter personal introduse în soft vor putea fi accesate şi de Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării şi Ministerul Public. Datele SIEATR transmise de către furnizorii de servicii turistice ar urma să se stocheze pe o perioadă de cinci ani de la momentul transmiterii, conform proiectului legislativ. Informaţiile cu caracter personal vor fi anonimizate după un an, astfel încât datele din soft vor reprezenta doar un suport pentru realizarea statisticilor, fără vreo referire la vreun cetăţean anume.

Experţii din zona societăţii civile şi din domeniul juridic avertizează că realizarea unui astfel de soft nu este decât un pas înapoi cu privire la respectarea vieţii private. Ei spun că avem de-a face cu o încălcare tot mai mare a vieţii private şi a intimităţii. Este un proces pe care îl regăsim, din păcate, în toată lumea. Sub pretextul luptei împotriva terorismului, serviciile secrete fac paşi în plus spre limitarea informaţiilor care ar trebui să existe doar în privat. Este o luptă permanentă între ceea ce înseamnă viaţă privată şi ce este viaţă publică, cea dintâi fiind tot mai restrânsă. Statul ajunge să ştie tot mai multe despre ce facem noi, cetăţenii. Şi reprezentanţi ai consumatorilor din România afirmă că trebuie să fim atenţi la modul în care vor fi colectate aceste date şi în ce scop, susţinând că trebuie făcută o diferenţiere între siguranţa cetăţenilor şi supravegherea lor. Cel mai delicat aspect al măsurii este, însă, din punct de vedere al legilor internaţionale, deoarece această prevedere va afecta dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene. De ce trebuie să ştie statul român de ce şi unde se deplasează cetăţenii Uniunii Europene în România? În momentul în care călătoreşti în diverse ţări din UE se consideră din punct de vedere legislativ că eşti pe acelaşi teritoriu administrativ. Patronii agenţiilor de turism spun că este discutabil dacă măsura va afecta sau nu viaţa personală a clienţilor lor, aceştia pronunţându-se mai degrabă în favoarea prevederii pentru că i-ar ajuta în bussiness. Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa Ministerului Turismului, termenul limită fiind de 20 zile de la publicarea anunţului, adică începând cu 24 august.

Furnizorii de servicii turistice colectează următoarele date în fişa de anunţare a sosirii şi plecării turistului: numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, cetăţenia, date referitoare la domiciliu (ţară, localitate, stradă, număr), date referitoare la actul de identitate (tipul, seria şi/sau numărul, data eliberării şi instituţia emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare), data sosirii şi data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul „client fidel”, dacă există, agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul. La împlinea unui termen de un an de la momentul recepţionării în SIEATR, MAI asigură anonimizarea datelor prin mascarea următoarelor elemente care ar putea servi la identificarea directă a turistului: numele, prenumele, adresele, CNP, numerele de telefon şi adresele de e-mail, inclusiv cele ale altor turişti menţionaţi în datele despre cei care călătoresc împreună; toate informaţiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare, în măsura în care acestea conţin informaţii care ar putea servi la identificarea directă a turistului la care se referă datele SIEATR sau a oricărei alte persoane şi informaţiile din profilul „client fidel”.

Dar mergem mai departe. Fiscul vrea să aibă acces la datele românilor care ajung la notarii publici sau la executorii judecătoreşti, pentru a se asigura că toţi plătesc dările către stat. Notarii, de exemplu, vor fi obligaţi să transmită la Fisc chiar şi certificatele de moştenitori. Cel puţin aşa prevede un proiect de act normativ al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), lansat, recent, în dezbatere publică. Concret, notarii publici şi executorii judecătoreşti vor fi scoşi de pe lista persoanelor exceptate de la obligaţia de a transmite Fiscului datele cu caracter personal ale persoanelor fizice. Aceleaşi obligaţii sunt valabile şi pentru executorii judecătoreşti. În prezent, aceste date pot fi furnizate către ANAF doar cu acordul persoanelor respective. Noile prevederi apar în proiectul de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Pentru a se aplica, actul normativ are nevoie de o simplă aprobare a Executivului. Certificatele de moştenitori ajung la Fisc Concret, Fiscul este interesat de acele informaţii referitoare la orice venituri impozabile pe care le obţin românii. Vizate sunt, în primul rând, moştenirile. Notarii vor fi obligaţi să trimită certificatele de moştenitori la Fisc, în termen de 30 de zile de la eliberare. „După finalizarea procedurii succesorale în care în masa succesorală sunt cuprinse obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare, notarul public transmite prin mijloace electronice de comunicare organului fiscal central competent, precum şi organului fiscal local în a cărui rază teritorială se află sediul biroului notarial, în termen de 30 de zile de la încheierea acesteia, o copie a certificatului de moştenitor”, se arată în proiectul de act normativ. În cazul în care în masa succesorală, pe lângă obligaţiile fiscale restante şi alte creanţe bugetare, se află şi bunuri imobile intabulate, obligaţia comunicării copiei certificatului de moştenitor împreună cu încheierea de intabulare a acestuia revine Biroului de cadastru şi publicitate imobiliară care a dispus înscrierea bunului în cartea funciară, potrivit documentului. Interesul public vs. confidenţialitatea datelor

În nota de fundamentare aferentă proiectului de act normativ, autorităţile justifică măsurile luate. Astfel, Ministerul Finanţelor consideră că atât notarii, cât şi executorii judecătoreşti, îndeplinesc servicii de interes public şi ajung să deţină informaţii deosebit de importante pentru inspectorii Fiscului, în ceea ce priveşte verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice. „Notarii publici şi executorii judecătoreşti deţin informaţii şi documente relevante din punct de vedere fiscal, privind patrimoniul persoanelor fizice, în speţă cele referitoare la contracte de vânzare-cumpărare de imobile (din care rezultă alocări de fonduri ale persoanelor fizice care pot constitui elemente importante pentru stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit), documente aferente procedurii succesorale notariale (pe baza cărora se pot determina, ca surse de fonduri, venituri neimpozabile ale persoanelor fizice – acestea nu se declară organului fiscal), punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, recuperarea pe cale amiabilă a creanţelor şi alte documente cu relevanţă fiscală. Aceste informaţii sunt deosebit de importante în desfăşurarea de către organele fiscale a activităţii de verificare a situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice”, se precizează în nota de fundamentare. În opinia, autorităţilor, interesul public prevalează în faţa confidenţialităţii datelor în posesia cărora intră notarii şi executorii judecătoreşti. „Prin urmare, în cazul notarilor publici şi al executorilor judecătoreşti apreciem că interesul public ce caracterizează serviciile îndeplinite de aceste categorii profesionale prevalează asupra eventualelor considerente privind confidenţialitatea informaţiilor, mai cu seamă în ce priveşte furnizarea informaţiilor relevante către organele fiscale”, se mai arată în nota de fundamentare.

Din punct de vedere fiscal, măsurile se justifică. Este însă nevoie de asigurări că datele colectate de Fisc nu vor fi folosite în alte scopuri. Adică, de la Fisc, aceste informaţii să nu plece şi în altă parte. Pentru că, din păcate, o experiență destul de recentă, și anume cea istorică, ne arată cât de periculoasă este grija informativă a statului față de cetățean. Pe de altă parte, ideea de dezbatere publică, fără pic de anunț, dovedește o lipsă ipocrită de transparență. În spatele căreia rânjește spectrul dictaturii.