INVESTIGATII

Eschivele instituțiilor și autorităților locale la probleme de interes public. ORDINUL SORESCU – ULTIMA PRELATĂ pe ȚAMBALUL COMUNICĂRII

 

Cum această pandemie are și unele părți pozitive măcar în ceea ce privește timpul alocat unor probleme (pe care, în perioade normale când viața se derulează pe foarte viteză, avem tendința să le abordăm superficial sau să le amânăm), am revizuit unele spețe de interes public pe care le-am abordat în ultima perioadă și care au rămas doar la nivel de intenție din partea noastră în ceea ce privește informarea OFICIALĂ corectă – și asta numai din cauza „eschivelor” instituțiilor publice care nu și-au asumat un răspuns PUBLIC, COERENT și pus în discuție DEMOCRATIC.

Am sintetizat pentru acest material patru situații concrete din care reiese fără dubiu că subiectele sensibile sunt „pasate” inter-instituțional, uitate prin emailuri sau ignorate din fașă. Cauzele pot fi multiple, de la incompetența celor care gestionează acest tip de solicitări și până la indolența și tupeul șefilor acelor instituții care pur și simplu NU vor să le clarifice în spațiul public asumându-și un răspuns oficial.

ORDINUL SORESCU – ULTIMA PRELATĂ pe ȚAMBALUL COMUNICĂRII

Toate redacțiile de presă din România întâmpină aceeași problemă în obținerea de informații publice în această perioadă cu privire la situația reală a crizei COVID-19  din cauza Ordinului 10622 / 21 martie 2020 care INTERZICE oricărei instituții ( inclusiv DSP, spitale, ISU, Consilii Județene etc), alta decât Prefectura, să comunice orice informație cu privire la: numărul de teste Covid efectuate , numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate și starea pacienților depistați pozitiv cu Covid-19.
Să nu fim înțeleși greștit: în ceea ce ne privește direct și personal, NU DEPINDEM de comunicatorii oficiali atunci când ne propunem să aflăm detaliile unei știri… deci nu ca să ne lamentăm scriem acest articol! Cititorii noștri NEUTRI POLITIC și cititorii LOR presupus ONEȘTI sunt cei care pierd, neavând prilejul să citească poziția oficialităților pentru care lucrează sau pentru care prestează „critici gratis”.

ORDINUL lui SORESCU pune prelata udă de ploaie și muci pe țambalul dezacordat și plin de păianjeni al comunicării dintre omul de rând și administratorul său public: limitează comunicarea publică de informații doar la măsurile luate pentru împiedicarea răspândirii și combaterii virusului, identificarea și amenajarea locurilor de carantină fără precizarea locației, primirea de materiale și echipamente de protecție, măsuri de ordine publică.

În rest… totu-i INTERZIS la aflare, comunicat VAG, OPAC sau DELOC!

La rândul său, DSP Arad a transmis, în 16 aprilie, o circulară către toate primăriile din județ prin care se degreva de obligația transmiterii către administrațiile locale informații cu privire la depistarea cazurilor pozitive în comunitățile respective, invocând Ordinul Sorescu.

 


În spețele la care facem referire mai jos, NU se poate prevala nicio instituție de acest Ordin întrucât informațiile solicitate NU fac referire la cele trei categorii de informații care intră sub interdicție

I. Prefectura Arad

Prefectura Arad este instituția care coordonează toate activitățile legate de lupta împotriva răspândirii coronavirusului și, după cum am putut observa cu toții, este și instituția care prin acțiunile conducerii sale și prin maniera de comunicare a generat nu numai critici dar și a stârnit panică și nemulțumire printre cetățeni, la nivel local.

Cum în spațiul public a fost lansată ideea constituirii unui Grup de Suport pentru Spitalul Județean Arad, un organism altul decât Grupul de Comunicare Strategică și altul decât # Rețeaua Solidarității, întrebările pertinente care se impun în cotext sunt:

1. Când și în baza cărui act administrativ a fost înființat Grupul de Suport pentru Spitalul Județean Arad în contextul situației epidemiologice generate de răspândirea infecției cu noul coronavirus?

2. Care este componența acestui grup?

3. Nominalizarea membrilor acestui grup cu specificarea calității pe care o deține în cadrul grupului, atribuțiile care le-au fost trasate fiecăruia și calificarea/expertiza profesională a acestora.

4. Care este limita de decizie a acestui grup și în ce mod vor putea fi implementate deciziile acestuia?

Aceste întrebări au fost transmise în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile publice, inițial către Consiliul Județean Arad în data de 30 martie, întrucât această instituție a organizat și o conferință de presă pe acest subiect și a convocat la sediul său „grupul de suport” în câteva ore de la constituire. CJA a răspuns lapidar și i-a pasat „competența” Prefecturii Arad astfel:

 

 

 

Cum Prefectura Arad este abilitată doar fie opacă și să comunice informații concrete și corecte numai când, cui și dacă vrea, NU a dat curs solicitării pentru a elimina din spațiul public orice îndoială cu privire la utilitatea acestui grup și  competența membrilor săi având în vedere că numele vehiculate ca fiind „grupul de suport” au fost Gheorghe Domșa, Horea Timiș, Geanina Pistru și Sergiu Bâlcea.

Chiar dacă CJA s-a autodegrevat de responsabilitate în transmiterea acestor informații, după ce ieri, 22 aprilie, a susținut o conferință de presă la sediul său și la conferință a participat coordonatorul acestui grup, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Domșa, ne-a provocat cel puțin două întrebări retorice:
1) De ce nu avea abilitatea CJA să comunice public componența Grupului de Suport pentru Spitalul Județean în condițiile în care în sediul său au loc conferințele de presă și departamentul de comunicare al CJA transmite comunicatele de presă inclusiv despre activitatea grupului și, mai mult, CJA suportă cheltuielile pe care se hazardează grupul să le facă? și
2) Dacă CJA nu a redirecționat către Prefectura Arad solicitarea?Pentru că nu ne-au transmis și dovada acestui fapt, doar au adus la cunoștință că au făcut-o… or, asta ar presupune să-l credem pe Iustin Cionca și pe Andrei Ando (semnatarii răspunsului) pe cuvânt, ceea ce e imposibil. Dacă ar fi așa, am fi în postura de a ne cere scuze public Prefecturii Arad pentru că am bănuit-o de rea-intenție și nu ne dorim asta.

***

II. Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad

În plin scandal public cu privire la maniera defectuoasă de gestionare a crizei la nivel de Spital Județean Arad și, mai aplicat, cu privire la infectarea cadrelor medicale ale unității spitalicești cauzată în primul rând de managementul defectuos al conducerii, căutam răspunsuri oficiale de natură judiciară pentru o mai bună clarificare a situației și ne-am adresat direct Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad ( care are competența materială în asemenea spețe) cu următoarele întrebări:

1. Dacă până la data acestei solicitări, 08.04.2020 a fost înregistrat vreun dosar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad cu privire la aspectele care țin de gestionarea crizei pandemice la nivel de Spital Județean Arad și cu privire la aspecte conexe care au putut genera această criză.
2. Dacă acest dosar/ aceste dosare a/au fost întocmit/e la plângere prealabilă sau autosesizare.
3. Care sunt faptele care fac obiectul acestui/acestor dosar/e.
 Din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad NU s-a primit, până la această oră, niciun răspuns.
Aceleași întrebări le-am adresat și Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad iar această instituție a răspuns prompt clarificând următoarele:

***

III. Casa Națională de Pensii Arad

La începutul lunii aprilie, când era plin spațiul public de nemulțumiri cu privire la modalitatea de informare și raportare a cazurilor de infectare și a numărului real de persoane decedate din cauza Coronavirusului, am adresat niște întrebări generale cu privire la numărul de solicitări pentru eliberare certificate de deces – întrebare adresată Primăriei Arad-  și, pentru ca imaginea de ansamblu să ne fie cât mai clară, ne-am adresat și Casei Naționale de Pensii Arad prin care solicitam:

1. Numărul de solicitări pentru ajutor de deces depuse și achitate de instituția dumneavoastră în perioada 20 martie 2020 – 07 aprilie 2020.
2. Cuantumul sumelor achitate în perioada antemenționată și dacă aceste sume au fost virate direct beneficiarilor membri de familie sau societăților de pompe funebre.
 Casa Națională de Pensii Arad, deși obligată de rigorile legii 544, nu a trimis răspuns nici măcar dacă această solicitare a fost înregistrată.  Între timp, rămâne suspiciunea unor practici incorecte și ilegale cu privire la ajutorul de înmormântare în cazul persoanelor decedate din cauza coronavirusului și anume: având în vedere că în această perioadă înmormântarea celor decedați se face după rigori speciale și, evident, costurile sunt reduse la valoarea coșciugului, este normal ca ajutorul de înmormântare să fie achitat firmelor de pompe funebre integral?
 Despre Numărul de solicitări pentru eliberare certificat de deces, respectiv numărul certificatelor de deces eliberate de S.P.C.L.E.P Arad în perioada 20 martie 2020 – 07 aprilie 2020. ( doar numărul, nu date de identificare de pe certificatele eliberate) Primăria Arad care ne-a comunicat următoarele:
 „Ca urmare a solicitării dumneavoastră în baza legii 544/2001, înregistrată la Primăria Arad cu numărul 25280/07.04.2020, vă comunicăm faptul că în perioada  20 martie – 07 aprilie 2020 Serviciul Stare Civilă din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Arad a eliberat un număr de 198 certificate de deces.
Biroul de presă al Primăriei Municipiului Arad”
 ***
 IV. Primăria Arad
Deși nu are legătură cu criza pandemică și Primăria Arad, de regulă, în ultima perioadă răspunde solicitărilor cu privire la informațiile publice, se pare că evită subiecte sensibile cum ar fi, de exemplu, lucrările la Stadionul UTA.
În 9 martie 2020, am revenit la solicitarea transmisă primăriei Arad inițial în data de 27 noiembrie 2019 și solicitam răspunsul la următoarele aspecte:
 1. De ce se impune refacerea documentației tehnico-economice studiu de fezabilitate și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului Mărirea capacității peluzelor Stadionului UTA – modificări și completări?
2. Cine este autorul/elaboratorul documentației inițiale și a cărei refacere se impune?
3. Care este suma plătită de către primăria Arad elaboratorului documentației inițiale?
4. Dacă în contractul încheiat de primăria Arad cu această entitate există vreo clauză prin care sunt prevăzute răspunderi/sancțiuni în cazul unor asemenea situații? Vă rugăm să ne transmiteți contractul care a stat la baza elaborării documentației inițiale precum și procesul-verbal de recepție la terminarea acesteia.
5. Erorile din documentația inițială puteau fi evitate / corectate chiar pe parcursul elaborării acesteia sau măcar într-un termen rezonabil de timp, condiționându-se recepția documentației?
6. Ce demersuri legale ați întreprins pentru tragerea la răspundere a celor vinovați în acest caz?
 În data de 23 martie, mult peste termenul legal de răspuns conform Legii 544, ni s-a transmis doar că:
 „Referitor la solicitarea dvs. înregistrată la Primăria Municipiului Arad cu nr. 18305/9.03.2020, întrucât informațiile solicitate presupun reluarea tuturor documentațiilor aferente obiectivului de investiție „Mărirea capacității peluzelor Stadionului UTA – modificări și completări”, în contextul măsurilor stabilite la nivel național, vă aducem la cunoștință că informațiile solicitate nu pot fi expediate în termenul inițial de 10 zile, in conformitate cu art.7, alin.(1) din Legea 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, urmând să vă parvină în termen de 30 de zile, de la data înregistrării adresei dvs.” 
***
Concluzii suplimentare cu privire la aceste patru spețe sunt de prisos deși confirmă lipsa de transparență a instituțiilor publice locale în relația cu cetățenii, contribuabilii și alegătorii lor.

Sasha Romanov, 23 aprilie 2020 8:52

dsp-circularaordonanta1CJA-544raspuns544_tribunalulArad