INTERNATIONAL

[GEOPOLITICĂ] Ungaria şi Polonia ies din rând! Noi? Nu mişcăm în front

 

 

Zilele acestea mi-a atras atenţia un afront vehement al premierului Victor Orban împotriva miliardarului american George Soros, cu atât mai mult cu cât György Soros s-a născut la Budapesta în familia scriitorului evreu Tivadar Soros și în copilărie a supraviețuit Holocaustului evreilor din Ungaria hortyistă.

Din acest motiv, György Soros devenit George Soros, stabilit în USA în anul 1956, devenit cetăţean american – după cum spuneam – atacul premierului ungur m-a surprins. Ba chiar  bănuiam, că finalitatea proiectelor sale, sunt de natură a sprijini Ungaria şi a stimula acţiuni antiromâneşti ale unor entităţi ale acestuia.

Deseori fundaţiile şi ONG-urile finanţate de George Soros ce acţionează în România erau bănuite de neloialitate, fiind favorabile Ungariei şi nu numai. Nu mă extind, deşi pot proba ce afirm, menţionez doar că deseori se invoca lipsa drepturilor minorităţilor şi necesitatea unei discriminări pozitive ori invocarea încălcării normelor statului de drept. Unele de-a dreptul aberante !

Revin. Când candidata democrată la prezidenţialele din SUA a declarat în urmă cu o săptămână că Ungaria şi Polonia,  ţări care nu vor să accepte cotele de imigranţi, „au decis că democraţia este prea complicată” şi de aceea “doresc o conducere în stilul lui Putin”, reacţia premierului ungar nu s-a lăsat aşteptată. Vehement împotriva doamnei Hilary Clinton, afirmă că „remarcile despre Ungaria şi Polonia au o dimensiune politică. Nu sunt scăpări accidentale. O parte dintre aceste remarci s-au înmulţit de când a început criza imigranţilor. Ştim cu toţii că în spatele liderilor Partidului Democrat trebuie să-l vedem pe George Soros”, a spus Orban.

Victor Orban „demască” atacul ca fiind: „gura este a lui Clinton, vocea este a lui George Soros”. Motivând poziţia doamnei Hilary Clinton, ca pe o dispoziţie dată de George Soros şi acceptată, în schimbul celor 13 milioanele de dolari donate, de care a beneficiat în actuala campanie. Şi, nu pot nega, supoziţia este plauzibilă.

Orban, invocând Constituţia Ungariei, se opune planului preconizat de George Soros, denumit „Bun Venit în Europa” – Welcome to Europe, care încurajează imigranţii şi susţine migraţia musulmanilor în Europa, deci şi în Ungaria. Orban a declarat că „legea fundamentală a Ungariei interzice islamizarea ţării, obligând guvernul să promoveze şi să salvgardeze moştenirea noastră, limba noastră unică şi cultura ungară.”

Ba, mai mult, Orban dezvăluie că: „…în Europa Centrală, există o putere din umbră care este legată de George Soros…”, iar noi cunoscând că puterea favorabilă „islamizării” Europei este deţinută de cancelarul Germaniei, putem crede că George Soros are o influenţă mai mare decât am bănui. Această influenţă, normal, coincide cu interesele USA, care nu vrea să piardă controlul său asupra Europei de Vest.

Aş menţiona chiar o batjocură a lui Orban faţă de FMI, acum 2 ani. După ce a întrerupt definitiv orice legături cu FMI-ul, acuzându-i de spolierea Ungariei, aceştia şi-au menţinut un birou de legătură la Budapesta, un spaţiu. Nu au cerut acordul guvernului. Biroul a funcţionat o perioadă. Când a auzit Orban a dat dispoziţie să fie imediat evacuaţi din spaţiu, indiferent dacă au forme legale de şedere sau nu ! Aşa s-a făcut. Apoi funcţionarii expulzaţi. Vociferările ulterioare nu au fost ascultate.

Cu toate presiunile, Victor Orban, Ungaria se abate de la ordinele UE şi USA şi iese din rând. Găsind o potecă liberă spre Rusia lui Putin.

Altfel stau lucrurile cu Polonia.

Noul guvern polonez format de partidul conservator Lege şi Justiţie (PIS) al actualului preşedinte Jaroslav Kacsinski şi condus de doamna prim-ministru Beata Szydło, a intrat într-o dispută ireconciliabilă până în prezent, cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea gravă a statului de drept.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a trimis oficialilor de la Varşovia o scrisoare prin care îi atenţionează că libertatea presei şi pluralismul de opinii sunt esenţiale pentru funcţionarea unei societăţi democratice iar încălcarea acestora pot atrage sancţiuni din partea Comisie Uniunii.

Preşedintele Poloniei reacţionează şi acuză o comisie a Consiliului Europei că promovează opinii complet absurde, după ce aceasta a decis că interferenţele PiS în modul de funcţionare al Curţii Constituţionale ar fi o încălcare a statului de drept.

Nici cu americanii nu sunt în cele mai bune relaţii, care prin Hilary Clinton afirmase că Polonia preferă conducere în stilul lui Putin, doamna prim ministru Beata Szydło ripostează: „vorbele lui (Hilary – nn) Clinton sunt nejustificate şi pur si simplu nedrepte. Cu tot respectul, Clinton a exagerat şi trebuie să-şi ceară scuze”, iar preşedintele Jaroslaw Kaczynski mai „recomandă”: „Dacă cineva spune că în Polonia de azi nu e democraţie, atunci trebuie să facă un test medical”.

Guvernul polonez a blocat orice act al Curţii Constituţionale considerând-o ilegitimă şi refuză să publice în Monitorul Oficial Hotărârile acesteia, în consecinţă nu-şi produc efectul. Guvernul este acuzat de încălcarea prevederilor Comisiei de la Veneţia. Dar supărarea mare la Bruxelles este că Polonia refuză să primească şi să discute cu delegaţii Comisiei UE, reglementările interne preconizate.

Şi ca un afront, guvernul polonez a evacuat un centru de spionaj NATO, creat în cooperare cu Slovacia, „NATO’s Counter Intelligence Centre of Excellence”. Oficiali ai Ministerului Apărării polonez, însoţiţi de jandarmeria militară înarmată, noaptea, la orele 1,30 au pătruns în incintă sediului, au evacuat personalul, au sigilat clădirea şi au luat-o în pază. După o furtună, într-un pahar cu apă, aparentul conflict s-a stins, în deosebi după ce premierul slovac Robert Fico a spus: „Mi se pare că este o afacere care ține de suveranitatea Poloniei și nu voi comenta”. Apoi NATO a adoptat aceeaşi poziţie conciliantă.

Încă o singură precizare privind poziţia preşedintelui Jaroslav Kaczynski, care a declarat că Polonia nu va accepta refugiați, pentru că reprezintă o amenințare la siguranța națională şi se va opune oricărei directive comunitare care ar obliga statele membre să plătească amenzi dacă nu primesc migranți.

Mai sus m-am referit la poziţiile a două ţări Polonia şi Ungaria şi a liderilor lor, care fac parte din aceleaşi structuri suprastatale NATO şi Uniunea Europeană. La fel ca România care a aderat la NATO, la 29 martie 2004 şi a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007. Speram o dezvoltare egală între state.

De atunci România, parte a acestor entităţi are o activitate neschimbată: poziţia de drepţi, am înţeles! Poziţia supusului, fără comentarii!

Când a venit la putere guvernul Dacian Cioloş, am reţinut chiar entuziast,  afirmaţia sa, citez din memorie: „Noi trebuie să devenim parte a tuturor problemelor ce se dezbat şi a hotărârilor ce se iau în Uniunea Europeană; noi nu trebuie doar să executăm, ci să fim parte în hotărârile ce se iau.”

Îmi spuneam, uite, poate s-a inspirat de la unguri sau polonezi, să ridice tonul să scăpăm de discriminarea occidentalilor, fie în UE sau în NATO!

Aiurea! Suntem tot aliniaţi la ordinul şi sub comanda altora: nu suntem primiţi în Schengen, ni se limitează libera circulaţie, suntem monitorizaţi asupra tuturor aspectelor vieţii sociale, inclusiv justiţie, economie, apărare, prin MCV-ul instituit sau prin ONG-uri subordonate altor interese, suntem împiedicaţi să dezvoltăm relaţii comerciale profitabile cu alte ţări, profitabile pentru noi, (vz. atenţionarea pentru relaţiile cu China şi interzicerea acestora cu Rusia – pe când altele ţări au ocupat pieţele), imixtiunile în treburile interne, directe sau prin interpuşi, impunerea la conducerea unor structuri finanţate de stat a unor personaje neloiale sau aservite altor state, etc.

O remarcă şi cu asta termin.

În România activează 95 de ONG-uri finanţate de Fundaţia Soros, care culeg informaţii despre tot ce mişcă în ţara asta şi comunică celor ce-i plătesc, dacă ne-am mişcat în front şi dorim să ieşim din rândul supuşilor.

Noi?!
Nu mişcăm în front.

 

 

 

 

 

 

 

Alex. B. Borsanu, 4 iunie 2016 10:54