POLITICE

„GURA Honțului” – o mizerie grafică tipărită din BANI PUBLICI cu 4.200 de euro pe campanie – ar face-o să roșească până și pe Elena Ceaușescu

Ceea ce se numește „ziar” și există la Gurahonț nu ar trebui să existe… în țările civilizate se face pușcărie pentru așa ceva: deturnarea banilor publici chiar de către primarul unei localități în vederea obținerii de beneficii electorale este o faptă mult mai gravă decât pare la prima vedere  – și nici măcar nu-i vorba de 4200 de euro pe lună (2500 de lei pe mia de numere) „sifonați aiurea” („se scurg atâția bani într-un metru de drum” ai zice) cât de SCOPUL PROPUS al acestor „investiții în propria persoană”: menținerea puterii absolute într-o localitate de 170 de kilometri pătrați, cu 10 sate și 4000 de locuitori.

Cei care știau să citească înainte de 1989 își mai amintesc, cu siguranță, numerele din revista „Femeia” în care „coana Leana” apărea pe post de „femeia cea mai iubită și mama tuturor” pe prima pagină și în 80% din conținut deși era cel mai urât personaj din România și cauza principală a tuturor dezastrelor – celor care nu, iată numărul din iulie, 1985… hai că nici nu-i chiar atât de vechi

Măcar, în mărinimia ei, Lenuța Ceaușescu din Petrești, Dâmbovița, mai lăsa vreo 20% locul și altora… mai vedeai o Marilyn Monroe, o Sophia Loren… ceva… Lenuța Moțica de la Gurahonț, Arad, are 6 pagini în numărul ăsta din august (ieri cică a mai apărut unul… și mai penibil!) – și absolut toate cu și despre ea însăși!

GURA Honțului este o mizerie grafică din toate punctele de vedere: jurnalistic în primul rând, gramatical, grafic, etic și estetic e o „varză cu foi necomestibile” – iar dacă te gândești că s-au tăiat copaci pentru ca Lenuța să-și plătească cele 76 de numere a câte 2.500 de lei mia de exemplare… îți vine să te faci „haiduc de tastatură” la drumul mare și să le bagi 5G-ul în cazanul de țuică!

Conținutul (îl puteți lectura integral accesând galeria foto atașată) e de o grețoșenie narcisistă excesiv de îndesată cu sare, zahăr și grăsimi, care, efectiv, nu se poate citi… și, mai ales, nu treaz!… cum nu se poate mânca un meniu compus din ce-a rămas din troaca porcilor.

Într-o societate condusă și după principii estetice, Ana Lenuța Moțica nu ar avea nici măcar drept de vot, iar Purice ăla, care a comis mizeria, ar  ajunge maxim ajutor de tăietor de lemne…

Uite aici „scoruri” de blat nesimțite (printscreen de pe SICAP):

Iar dacă tot suntem la capitolul „comparații între Lenuțele politice pe care le-a dat patria noastră”, să facem o comparație  între bannerele electorale de acum 35 de ani și cele de acum:

Lenuța Ceaușescu – 1985

Lenuța Moțica – 2020

 

…și ne dă tot că „Leana lui Ceașcă” o face și pe „Leana lu` Cazan”… măcar aia nu era ridicolă când era beată de putere: era rea, dar nu ridicolă.

Radu Pandelea, 31 august 2020 8:13

PHOTO-2020-08-30-17-29-06Revista-Femeia-iulie-1985elena-ceausescu-prima-femeie-deputat-de-argesFemeia-nr-2-februarie-1972moticagurahont-ziar-6gurahont-ziar-5gurahont-ziar-4gurahont-ziar-3gurahont-ziar-2gurahont-ziar-1afis-motica