In memoriam Cristi Tamaș – un polițist care nu a trădat sistemul…

cristi tamas
Distribuie:

 

Un moț simplu, de la noi, din Țara Moților, care nu a vândut informații, nu a măsluit dosare penale… și așa și-a anulat șansele de a avansa ierarhic și profesional – dar, mai ales, de a prospera. Lui nu i-a băgat nimeni camioanele la lucru și nici nu l-a întrebat nimeni de ce nu-și poate plăti întreținerea. Celebrii 2 și-un sferți, spaima ministerului, plătiți dublu față de salariul unui polițist „de rând”, prin însăși denumirea lor „informații și protecție internă”, l-au protejat… până și-a tras un glonț în cap – iar șefii lui, care în fișele posturilor au prevăzută „cunoașterea oamenilor” l-au cunoscut atât de bine încât a ajuns în situația pe care acum o cunoaștem cu toții. Deoarece bănuim că nici aceștia nu au nici remușcări și nici întrebări, o anumită zvonistică specifică sistemului polițienesc arădean ne face, totuși, să credem că niște întrebări vor fi, până la urmă, puse – iar cine și când va răspunde la ele… o să urmărim.
În viziunea noastră, a colegilor care l-au cunoscut, astfel a fost ofițerul de poliție Tamaș Cristian.

P.S.
Pe Facebook, un prieten apropiat a lăsat următorul mesaj:
Dragi prieteni!
Îmi revine mie misiunea foarte grea, în calitate de prieten și membru de familie, să vă anunț că, vineri 15.04.2016 la ora 15:00, ne vom aduna la capela cimitirului din Macea să-i aducem un ultim omagiu și să ne luăm rămas bun de la prietenul nostru drag CRISTI TAMAȘ. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Categorie: Opinii
Etichete: cristian tamas, in memoriam, mihai comanescu, pledoarii, sinucis, UM 0215
Distribuie:
Articolul anterior
(A)Politica
Articolul următor
Duatlonul Aradului, o experiență „multisport“ pentru iubitorii de mișcare și natură

2 comentarii. Leave new

  • De cate ori deshideam messengerul, il vedeam activ, Ma gandeam ca e bine, desi nu am mai vorbit cu el de peste doi ani. Am fost buni prieteni, dar viata ne-a despartit. In tot acest timp, daca aveam nevoie de ajutor, nu-mi amintesc sa ma fi refuzat vreodata.
    In fiecare an, de ziua mea, gaseam in inbox, La multi ani, M.! si o fata zambitoare.
    Nu vreau sa-l judec. Ma gandesc ca tare suparat a fost, daca asa a ales sa plece dintre noi…
    Imi pare rau ca nu-l pot insoti pe ultimul drum. O sa-mi amintesc de el de fiecare data cand: ma voi uita la Inglorious bastards; voi asculta pe Mihaita – Michael Jackson ( asa-i placea lui sa-i spuna), I believe i can fly, Queen, Tudor Gheorghe -Au innebunit salcamii si Maria Nazionale – Ciao, ciao!
    Facebook-ul e plin de Dumnezeu sa-l odihneasca sau sa-l ierte. Dar de ce?!
    Inainte de a se desparti de noi, sunt convinsa ca a fumat o tigara, a ascultat muzica ( poate a baut un pahar din Lacrima lui Ovidiu) si a avut o conversatie luuuunga cu Dumnezeu.
    Din partea mea, Drum bun, Cristi!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Din aceeași categorie

virgil florea

CHESTIUNI NESCRISE

Se petrec multe lucruri în viața noastră pe care nu le evidențiem, în scris sau altfel, din diverse motive. Unele întemeiate, altele, cu  mai puțin temei. Mă voi opri în…