Institutul Cultural Român există doar pentru nevoia de a satisface tot felul de sinecuri

institutul cultural român
Distribuie:

Am aflat din ziare în aceste zile despre încă o instituție inventată în urmă cu mai mulți ani pentru ca cei aflați la putere în statul român să gratuleze indivizi ciudați, care nu-și găsesc locul prin organigramele guvernamentale dar care își doresc să-și asigure un confort în viață nefăcând nimic.

Printre multe agenții și instituții bugetate de statul român se află ICR

Institutul Cultural Român, care așa cum ar înțelege orice muritor de rând ar avea ca sarcină principală promovarea în UE a culturii românești. Chestiune care costă bani. Bani, pe care nu-i produce. Ba din contră, îi toacă. Teoretic, angajații acestui institut se ocupă cu: reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și străinătate. Nu știu exact câți bani consumă într-un an și nici nu mă interesează. Știu doar că de mai bine de zece ani de scopul acestui institut se ocupă ceva mai mult de 6 milioane de români, iar asta face ca misiunea ICR să devină complet inutilă. De fapt inutilă a fost de când s-a înființat, beneficiile fiind cvasiinexistente. Că el este în continuare menținut și bugetat nu miră pe nimeni, având în vedere felul cum se străduiesc administratorii statului român să cheltuie banii noștri.

Sigur că înainte de a lua în discuție eficiența acestui institut ar trebui făcute multe altele, el existând doar pentru nevoia de a satisface tot felul de sinecuri.

Căci pentru a organiza un concert sau un spectacol folcloric undeva aiurea prin Europa este nevoie doar de o firmă specializată nicidecum de o întreagă „pleașcă” grupată și bine plătită din taxe. Cum scriam mai sus, cultura și incultura, tradițiile sunt foarte bine reprezentate de cei care trăiesc acum în afara României. Gratis.

Dar la capitolul inutilitate se poate înscrie vârtos chiar președintele statului.

Care de mai bine de 8 ani nu face altceva decât să cheltuie banii românilor exact cum face și ICR-ul. Sigur că în acest caz vorbim de alte sume. Mai mari. Mult mai mari. Cu ce beneficii? Eu spun, fără temerea de a greși că ele sunt zero. Mai în primăvară l-au arătat televiziunile venind de la o ședință a Comisiei Europene declarând că a adus pentru țară cca 80 miliarde de euro. Minciună. To mare. Foarte mare. N-a adus nimic. Cu excepția șepcii roșii de la Trump. Și aia cu o altă ocazie. De fapt cu nici o ocazie că a fost decontat un voiaj cu avionul.

Oare de ce suntem noi așa proști să ținem atâția oameni degeaba în spatele nostru?

Chiar avem nevoie de ei? Nu se poate altfel? Iată niște întrebări, la care dacă vom afla răspunsuri poate ne vom strădui să ne facem propriile schimbări. Nu în ceea ce ne privește pe noi ci în felul cum ne dorim să fie administrat statul român. Sunt și instituții utile, numai că prin deturnarea de la misiunea lor datorită factorilor subiectivi de numire a oamenilor pe funcții au devenit complet inutile. Răspunsul la cele de mai sus este că se impune o reforma totală a întregului stat. De la vârf în jos trebuie regândită arhitectura astfel încât statul să funcționeze în favoarea celor care plătesc taxe.

Nu avem nevoie de președinte.

A fost o eroare constituțională. Nu voită, ci una negândită. Nimeni, în anul 1990 nu anticipa modul în care ultimii doi își vor acoperi mandatul. Au reușit aceștia să se așeze deasupra Constituției pentru că, așa cum spuneam, în 1990 cei ce au scris-o i-au prezumat cu bună credință pe cei ce urmau să fie aleși. Ghinion, cum ar zice unul dintre ei: Nu s-a întâmplat așa și efectele le-am simțit cu toții. Contrafactual nu putem spune că ar fi fost mai bine dar sigur credem că alți oameni ar fi prețuit mai mult Legea fundamentală. Și ar fi respectat-o. Iar o socoteală simplă în ceea ce privește beneficiile aduse de cel de acum ne arată fără tăgadă că de fapt el este complet pe minus. N-a adus absolut niciun beneficiu statului român. Nemaivorbind de cheltuieli.

Dacă lucrurile stau astfel de ce oare ne încăpățânăm să ne blocăm mintea în a susține tot felul de indivizi certați cu legea să reprezinte statul român?

Nu avem soluție? Sunt mai multe dar ne e teamă de schimbare. Sau poate ne blochează UE. În acest caz, putem spune „pa UE, și la gară”. Pe noi ne interesează să le facem burta mare derbedeilor sau să ne croim noi viața după standarde normale și civilizate. Dacă nu se poate cum vrem noi, atunci va trebui să promovăm inițiative legislative prin care să eliminăm funcții și instituții inutile. Și mai ales să facem în așa fel încât să ne recuperăm resursele. NU este nevoie de monarhie, deși dacă poporul își va dori, în urma unui referendum vom afla.

Pe Constituția actuală,

putem modifica în prima fază modul cum se alege președintele. Sau mutăm prerogativele funcției supreme la președintele Parlamentului, ales de cele două camere., pe un mandat limitat la maxim doi ani. Timp în care va locui la București. Dacă va alege să plece în week-end acasă, o va putea face dar plătindu-și singur deplasarea și SPP-ul. Să vedem dacă la astfel de inițiative legislative Parlamentul nu va vota. În următoarea zi, minerii vor preda din nou lecțiile democrației în felul lor. Nu spun că îi vom chema, ci că ei singuri își vor înțelege misiunea. Iar ca o primă și urgentă necesitate vom avea în vedere ca prin LF să se interzică înstrăinarea resurselor. Și găsite soluții ca cele deja înstrăinate să fie răscumpărate.

Foto: https://www.icr.ro/

Categorie: Opinii
Etichete: Constituție, Institutul Cultural Român, Klaus Iohannis, presedintele romaniei
Distribuie:
Articolul anterior
Amintiri dintr-o țară bananieră (24)
Articolul următor
Eusebiu Pistru a fost ales prim-vicepreședinte al PSD Arad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

Subgenerația

Mai mult ca sigur acesta este subiectul despre care îmi este cel mai greu să scriu. Războiale s-au purtat în general cu militari. Soldați, oameni tineri capabili de eforturi și…
florin remetan

[Profile în câteva linii] FLORIN REMEȚAN

Nereușind să-i găsesc CV-ul, întreb un important ziarist din presa arădeană despre studiile lui FLORIN REMEȚAN și aflu că „nu prea are studii”. Cum nicicând nu consider suficientă doar o…
virgil florea

Nu veți reuși…

Să stricați tot… Și știți de ce? Pentru că noi ne încăpățânăm să trăim. Care noi? Cei care mai știm ce înseamnă normalul și bunacuviință. Ați încercat să ne omorâți…
teodor caciora

[Profile în câteva linii] TEODOR CACIORA

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător, TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ. A…