Deși se încearcă din răsputeri a se „pune batista pe țambal” în partitura incidentului cu violență petrecut luni, 21 noiembrie, în sediul DSP Arad (vezi articolele asociate), noi considerăm că lucrarea asta (care se dorește una de asanare… de de-gunoiere a instituției, nicidecum un simplu scandal exploatabil mediatic) abia din 21 noiembrie, a.c., a început.
Adică dacă nu ceda nervos Cătană și nu-l lua la bătaie-n lift pe directorul economic, de unde mai aveam noi documentările culese pe parcurs?!
Cu ajutorul acestui neașteptat scandal, deci, a început să țâșnească cu dezvăluiri din interior – ca o conductă putredă care când pușcă într-un loc, imediat începe să puște în toate… și în cele mai neașteptate locuri, dar și în cele previzibile.
Să începem cu „imediat după”…
Pentru că în ziua incidentului conducerea DSP Arad a transmis un comunicat de presă pe care l-am perceput ca fiind unul transmis în pripă, chiar deplasat și părtinitor, am transmis o serie de întrebări în baza Legii 544 pentru a clarifica mai multe aspecte.
Astfel, am solicitat de la DSP Arad răspunsuri la următoarele întrebări:
- Dacă s-a dispus o anchetă internă/ disciplinară in vederea stabilirii cu exactitate a celor petrecute și care au fost concluziile.
- Dacă această anchetă internă/ disciplinară a fost dispusă anterior transmiterii comunicatului de presă asumat de directorul executiv, Cecilia Irimie.
- Dacă se vor dispune sancțiuni disciplinare în ceea ce-l privește pe domnul Cătană Constantin având în vedere că acesta a dat dovadă de comportament agresiv în sediul instituției.
- Dacă se vor dispune sancțiuni și în ceea ce-l privește pe domnul Penzes Iuliu.
- Dacă este reală informația că un număr de 5 angajați ai DSP au formulat plângeri împotriva domnului Penzes Iuliu și care este obiectul acestor plângeri.
- În cazul în care certificatul medico-legal obținut de domnul Penzes Iuliu va confirma agresiunea, ce măsuri disciplinare se vor lua împotriva domnului Cătană Constantin.
- De ce, în conținutul comunicatului transmis în data de 21 noiembrie, a fost menționat doar numele presupusei victime și nu și al presupusului agresor.
- Ce alt tip de anchetă internă ați dispus pornind de la acest incident.
Răspunsul primit de la DSP este unul sec, incomplet și parțial mincinos. În baza informațiilor noastre, înainte de emiterea comunicatului de presă nu s-a făcut nicio anchetă internă. Și nici nu avea cum în cele câteva ore de la incident.
„Urmare cererii dvs. înregistrată la D.S.P Arad sub nr. 11.199/23.11.2022, vă transmitem
următoarele precizări:
– Incidentul din data de 21.11.2022 face obiectul unei anchete la nivelul instituției. De
asemenea, Inspectoratul de Poliție Județean Arad s-a autosesizat în acest caz, fiind
deschisă o altă anchetă. Având în vedere cele menționate, până la finalizarea celor două
anchete, nu putem oferi alte informații cu privire la acest incident.”
Nemulțumiți de acest răspuns, am mai transmis către DSP încă o solicitare și anume:
Mai mult, am formulat o serie de întrebări și pentru Ministerul Sănătății, unele dintre acestea cu referire la incident, unele cu privire la alte aspecte pe care le documentăm și asupra cărora vom reveni într-un material distinct
Am fost curioși să aflăm dacă la nivelul Ministerului Sănătății se cunosc mizeriile din DSP Arad, iar dacă se cunosc de ce nu se iau măsuri, și am întrebat 1) dacă au cunoștință de incidentul cu violență petrecut luni, 21 noiembrie, în sediul DSP Arad când directorul financiar al instituției, Penzes Iuliu Gheorghe, a fost agresat fizic și verbal de către șeful biroului RUNOS, Constantin Cătană și 2) dacă la Ministerul Sănătății a ajuns o sesizare formulată de către domnul Penzes Iuliu către Prefectura Arad. Dacă a ajuns această sesizare, cum a fost soluționată în cadrul Ministerului și ce măsuri s-au dispus.
Până la publicarea acestui articol, Ministerul Sănătății a răspuns doar faptul că
„Având în vedere solicitarea dumneavoastră transmisă Ministerului Sănătății, vă comunicăm că în conformitate cu prevederile art.7 Alin.(1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, iar răspunsul va fi comunicat în maxim 30 de zile.” – motiv pentru care vom reveni printr-o actualizare în momentul în care ni se va trimite.
După care urmează o nouă pușcătură la conducta principală!…
(pe care nu noi am spart-o/ scris-o… să nu ne asumăm merite pe care nu le-avem!)
„Somnul raţiunii naşte monştri” este o expresie celebră, folosită astăzi în diverse contexte, la origine, ea fiind titlul unei gravuri care aparţine pictorului spaniol, din secolul al XVIII-lea, Francisco Goya.
Bolnav de saturnism (intoxicaţie cu plumb), timp de mai multe luni, trecând printr-o perioadă dificilă din punctul de vedere al sănătăţii, fiind parţial paralizat şi cu auzul parţial pierdut, Francisco Goya a realizat o operă reprezentativă pentru personalitatea sa, numită „Capriciile”, cuprinzând imagini fantasmagorice, delirante, în care voinţa, raţiunea, echilibrul, dreptatea şi adevărul, sunt învinse de insolenţă, suferinţă, ipocrizie, mârşăvie, stupiditate, minciună, nedreptate, care corup şi crează o societate bolnavă, malformată.
În opinia lui Goya, „opresiunea, servitutea, obligația de a urma un anumit drum, trasat de alții”, o cale greșită, viciată, reprezintă un obstacol care nu trebuie ignorat, constituind o frână în progresul și dezvoltarea sănătoasă a individului și a societății.
În limbajul actual, fie că este vorba de limba română sau de orice altă limbă, expresia „Somnul raţiunii naşte monştri” face referire la momentele în care, în viaţa individuală sau a unei colectivităţi/societăţi, inteligenţa, echilibrul, armonia, înţelepciunea, promovarea adevărului, bunului simţ, culturii, substanţei umane autentice, lasă loc instinctului, violenţei de orice fel, haosului, dezordinii, arbitrariului, nedreptăţii, fricii, afirmării nonvalorilor.
Pusă ca un șablon peste imaginea societății în care trăim, putem spune că Goya a reprezentat în acea gravură și societatea românească actuală, redând astfel ceea ce se întâmplă și la DSP Arad.
Abuzuri care se vor ascunse sub preș, în colțuri uitate ale acestei mari încăperi numită societatea românească, pe deoparte de către cei din sfera politicului care promovează și susțin numirea în funcții pe criteriul „răsplătiţi pentru hărnicia în campaniile electorale”, chiar dacă nu-i recomandă nimic altceva pe cei promovați pe o funcție de conducere, iar pe de altă parte de către cei care ar trebui să realizeze „igienizarea” societății, cei care ar trebui să aplice legea și să sancționeze abuzurile fără a ține cont de prietenii, interese politice și nepotisme. Evident că ne referim, aplicat la „saga” de la DSP Arad, unde nu se întâmplă nimic din ceea ce ar fi firesc să se întâmple, dar în schimb se întâmplă tot felul de lucruri nefirești.
Aflăm că la DSP Arad nu s-au calmat apele, ci au loc tot felul de situații absurde și nefirești:
– ponegrirea, desconsiderarea și chiar inițierea unor demersuri de sancționare, întreprinse de directorul executiv dr. Irimie Cecilia, împotriva directorului economic Penzes Iuliu Gheorghe, fapt nemaiîntâlnit, precum și intenția de tăiere a unor ore din pontaj, pe motiv că nu și-a făcut bilet de voie atunci când a ieșit din instituție, în totală contradicție cu libertatea permisă șefului biroului RUNOS, Cătană Constantin, de a circula fără restricții cum dorește, precum și a unor personaje protejate de el, care pleacă și vin după bunul plac.
– asigurarea întregului concurs a directorului executiv prin permisiune dată lui Cătană Constantin de a organiza o așa numită „grevă spontană”, pentru strângere de semnături, deoarece acesta se dorește și lider de grupă sindicală, pentru a-l schimba pe actualul lider de grupă sindicală, deși până în vara acestui an Cătană nu a fost niciodată în sindicat, dar de atunci s-a înscris împreună cu toți subordonații lui din cadrul Biroului RUNOS.
Tot la aceea „grevă spontană” s-au adunat semnături pentru al supune la un control psihiatric pe directorul economic, Penzes Gheorghe.
Dacă în cazul directorului economic se vorbește de tăierea unor ore pentru timpul cât a fost ieșit din instituție, se pune întrebarea cum rămâne cu orele celor care au participat la greva spontană, care potrivit legii nu pot fi remunerați pentru orele cât au fost în grevă?
– amestecul lui Cătană Constantin, permis de către directorul executiv, atât în activitatea Serviciului de control în sănătate cât şi în activitatea altor compartimente. În fiecare dimineață, dar și peste zi, își face rondul prin majoritatea birourilor, îl urmărește pe directorul economic şi intervine în activități care nu-l privesc, toate acestea cu acceptul tacit al directorului executiv dr. Cecilia Irimie, în timp ce directorului economic îi interzice să interacționeze cu personalul care nu face parte din departamentul economic, deși acesta face parte, conform legii, din Comitetul director care conduce instituția.
Într-un comentariu la un articol privind situația de la DSP Arad, un fost angajat pe perioadă determinată a făcut o afirmație care se pare că reflectă pe deplin adevărul, aceea că „toate treceau prin filtrul lui Cătană Constantin”. Foarte adevărat. În mandatul lui Horia Timiş, pe perioada pandemiei, toate deciziile se pare că erau luate de eminența cenușie, Cătană Constantin, Timiș lăsându-l să facă ce doreşte.
Este ne neînțeles atitudinea directorului executiv actual și mulți dintre subordonați se întreabă, pe bună dreptate,
De ce acționează așa, cu ce o amenință Cătană, de are atitudinea care o are, cu ce o are la mână? Poate cu ce s-a întâmplat la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Arad de unde a venit prin transfer, sau cu ce? Ce o determină să nu continue activitatea de „curăţenie şi igienizare” a DSP Arad, începută de fostul director Potolia Geanina, de ce neagă influența lui Cătană Constantin, deși acțiunile și deciziile ei dovedesc contrarul afirmațiilor, oglindind de fapt deciziile lui Cătană.
Rămâne de văzut dacă cei responsabili cu numirea şi promovarea în funcții de conducere a reprezentanților partidului la nivelul deconcentratelor vor continua promovarea acelorași oameni incapabili să managerieze corect și după principii reale ale managementului și care din considerente știute sau mai puțin știute de noi, își permite să se alieze și să se lase condusă de oameni suspectați de fapte de corupție.
Domnilor din cadrul PSD Arad, la momentul actual vă stă în putință să puneți capăt acestei parodii neizbutite, de prost gust, care are loc la DSP Arad.
Nu trebuie decât să nominalizați o persoană care să conducă instituția bazat pe principii corecte, care să aibă habar de ce înseamnă să manageriezi o instituție, nu doar să-i placă să fie director, care să aibă curajul să scoată la iveală neregulile pentru a fi sacționate de cei în drept s-o facă, și care să nu fie lăsată la discreția profitorilor și prădătorilor aciuați prin Ministerul Sănătăţii, care și-au permis să pună presiune și să amenințe un director (dr. Potolia Geanina), care „a îndrăznit” să încerce să facă ordine în instituție prin demascarea abuzurilor și neregulilor depistate, atingând în acest fel interese ale unor funcționari protejați ( în special ale lui Cătană Constantin) de către anumite personaje din cadrul Ministerului Sănătății. De data aceasta amintim doar pe medicul veterinar Comana Mioara, care culmea absurdului este director al Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului.
Domnilor din sfera politică, din structurile de control ale statului cu atribuții de a verifica legalitatea unor fapte, unde sunteţi?
Dacă ne referim la cartea foarte recent apărută a lui Daniel Morar, „Putea să fie altcumva”, deopotrivă te apucă deznădejdea, văzând cum au stat/stau lucrurile în magistratură, dar și un dram de speranță că mai sunt și oameni care înțeleg să-și facă treaba cu profesionalism și corectitudine.
Știm că structurile care se ocupă cu investigarea și anchetarea cazurilor de corupție gestionează dosare mult mai mari și mai grele, denunțuri și plângeri penale mult mai complexe, dar totuși este un dosar din 2020 privind activitatea din perioada de debut a pandemiei la DSP Arad la care se adaugă și ultimele plângeri penale care ar trebui să extindă verificările. Ce se întâmplă, s-a pus deja praful pe unele, iar altele, dacă nu s-au pierdut, zac prin sertare? Se pot compromite și pierde dovezi…și unii pot scapă basma curată.
Articole asociate:
