La Spitalul Municipal continuă ororile. Pacienții dintr-un salon și-au privegheat toată noaptea colegul mort!

Ne-am propus să nu mai scriem despre problemele pacienților din spitalele arădene, în scopul de a nu crea panică dar, pur și simplu, este inacceptabil ca, după atâtea scandaluri în spațiul public, să nu se schimbe nimic. În cursul zilei de ieri a fost episodul cu pacienții care stau în frig și am încercat să o gestionăm pragmatic, pentru rezolvarea problemei (vezi primul articol asociat) și fără scandal. În decursul acestei nopți, la Secția Covid de la Spitalul Municipal Arad,  pacienții în stare relativ gravă dintr-un salon au avut parte de un coșmar cu ochii deschiși pentru că, niciunul n-a dormit niciun minut. Și asta pentru că, unui coleg de salon i s-a făcut rău și a căzut din pat iar altul a avut nevoie de resuscitare la un moment dat, apoi a decedat.

„Un bătrân din salonul în care mă aflu a căzut din pat. Am încercat să îl ridic, nu am reușit. Am sunat la sonerie. Nu vine nimeni. Merg la poartă, ca să îi cer portarului să cheme pe careva. Spune că nu-i treaba lui. Sun la 112. După mai bine de 15 minute de când am sunat soneria apar și cadrele medicale. Îmi spun că 2 ore nu au voie să vină pentru că se dă cu ceva substanță toxică pe culoar. 2 ore putem muri în salon pentru că nu se poate interveni. Chiar că sunt revoltat. În cele 15 minute fatidice a mai leșinat un coleg de salon. Acum i se face masaj cardiac. Cred că moare. Tot asta spun, că nu au putut veni când am sunat soneria de urgență de deasupra patului pentru că ar fi dat cu ceva substanță toxică pe culoar și 2 ore nu e voie să  treacă. Între timp a murit colegul. Acum suntem 5 vii și un mort. Peste 2-3 ore au spus că vin să-l ia din salon” – este sinteza conversației dintr-o noapte albă cu unul dintre pacienții internați.

La ora publicării acestui articol, pacientul decedat este tot în salon, fără ca măcar cineva să se gândească la impactul psihologic asupra celorlalți cinci pacienți. Li s-a spus doar că „până nu vine Kuki, nu au ce face cu el, că așa e protocolul”… dar, cele 2 ore din „protocol”, au expirat de mult:

„Am fost martor și eu și ceilalți colegi din salon cum ieri, cel ce acum e mort, s-a rugat peste 3 ore, de dimineața, să fie dus la toaletă. Personalul pasa responsabilitatea de la unu la altul. Au vrut să aducă aici în salon o găleată. Omul a refuzat. Cu mare greu l-au dus, după 3 ore, la toaletă” – asta în ciuda faptului că am fost asigurați de către conducerea spitalului în conferința de presă organizată la SJA marți, 9 martie, că pacienții primesc suport și sunt bine îngrijiți de personalul medical (vezi al doilea articol asociat).

Și alte nereguli semnalate, din același registru și care au apărut până la saturație în spațiul public fără să se schimbe nimic. Mai mult, în aceeași conferința de presă organizată la SJA marți, 9 martie, am întrebat expres conducerea dacă pacienții sunt igienizați și dacă au materialele necesare pentru igienă. Am fost asigurați că infirmierele ajută la igienizarea pacienților, că există materiale de igienă și tot ce este necesar ca să aflăm, a nu știu câta oară în această perioadă, că nu există nici măcar elementara hârtie igienică la toalete și săpun lichid la duș. De fapt, nu există nici duș, doar furtunul…

„E dezastru aici. Ieri un cadru medical mi-a spus că trebuia să vin pregătit de acasă cu hârtie igienică. Apoi, nervoasă, mi-a adus un sul. Acum e singurul sul din grupul sanitar de la Secția 2, grup mixt (bărbați + femei), în total 4 toalete. Am rugat pe cineva, și mâine înainte de masă vine cu 4 baxuri de apă și 4 baxuri de hârtie igienică. Ca să las și la saloanele învecinate. Nu au nici ei hârtie igienică.”

„Uite, poze și de la duș. Fără săpun lichid, fără para de duș, ci doar furtunul și fără încuietoare.”

Conform Regulamentului afișat pe ușa fiecărui salon, printre altele, se prevede că aerisirea saloanelor este obligatorie, cel puțin de 3 ori pe zi, timp de 10 minute. Mai mult, aerisirea este obligatorie după fiecare igienizare a suprafețelor. În cursul zilei de ieri, în salonul despre care scriem acum, aerisirea nu s-a făcut nici măcar o singură dată.

Pur și simplu nu mai avem cuvinte să calificăm aceste descrieri. Pur și simplu nu înțelegem cum, după atâtea cazuri și scandaluri în spațiul public nu se schimbă nimic în comportamentul cadrelor medicale în relația cu pacienții, nu se îmbunătățesc condițiile elementare. Ce protocol poate fi atât de inuman care să permită păstrarea în salon a decedatului, fără să se gândească cineva la ceilalți pacienți care asistă la asemenea tratament? Câți psihologi sunt prin spitale care să vorbească cu pacienții și să încerce să-i liniștească? De ce pacienții care ar trebui să-și folosească fiecare particulă de energie pentru a se recupera sunt nevoiți să gestioneze asemenea situații? De ce trebuie ei să se îngrijoreze pentru colegii de salon cărora li se face rău, pentru hârtia igienică sau lipsa săpunului lichid? De ce?

***

[ACTUALIZARE](ora 08.53):

„Acum au venit să ia decedatul din salon ( n.red. după 3 ore și jumătate de la deces). În timp ce se ocupă de el, celorlalți ni se distribuie mâncarea…”

Între timp a ajuns la Municipal și conducerea spitalului.

Articole asociate:

Pacienții internați cu COVID zac în frig… dar asta pare a fi „ultima problemă” a CET-ului

Spitalul Județean Arad a finalizat ancheta internă în două din cele șapte dosare. Rezultatul: o plângere penală depusă la IPJ pentru luare de mită, un medic șef de secție retrogradat, 15 cadre medicale penalizate din salariu