[MISIUNILE NASA] Muzică nemaiauzită și imagini nemaivăzute captate de SONDA JUNO pe JUPITER. Gigantul gazos îi uluiește pe savanți și-i inspiră pe artiști

juno jupiter 5
Distribuie:

NASA a făcut publice noi imagini, sunete și date tehnice ale misiunii Sondei Juno pe Jupiter. Misiunea Juno a NASA dă peste cap ceea ce se credea despre giganţii gazoşi în general şi despre Jupiter în particular, conform unor lucrări publicate recent. Juno a fost în orbita lui Jupiter din 2016, la o distanţă de aproximativ 5.000 de kilometri de norii ecuatoriali. Scott Bolton, cercetătorul de la Southwest Research Institute care conduce misiunea Juno, precizează că „descoperirile despre miezul, compoziţia, magnetosfera şi polii planetei sunt uimitoare”, scrie Science Daily.


Cităm de pe site-ul descopera.ro – care a tradus impecabil comunicatele.

Aurorele sunt pe cât de spectaculoase, pe atât de interesante

Analizele au putut fi făcute cu cele opt instrumente ale sondei. Dintre acestea, două instrumente monitorizează aurorele lui Jupiter, cel mai mare spectacol de lumini din sistemul nostru solar. JADE (Jovian Auroral Distributions Experiment) este un set de senzori care detectează electroni şi ioni asociaţi cu aceste aurore. UVS (Ultraviolet Imaging Spectrograph) examinează aurorele în lumină ultravioletă pentru a studia partea superioară a atmosferei şi a particulelor cu care aceasta interacţionează. Deşi savanţii se aşteptau la similarităţi cu aurorele Terrei, procesele aurorelor jupiteriene i-a contrariat pe cercetători prin prezentarea unor diferenţe esenţiale.

Phil Valek, cercetătorul care conduce studiul pe baza analizelor obţinute de instrumentul JADE a dezvăluit că, „deşi multe dintre observaţii au unele similarităţi terestre, se pare că procesele care stau la baza formării aurorelor sunt diferite. Cu JADE am observat că plasma care provine din atmosfera superioară ajută la formarea magnetosferei lui Jupiter. Totuşi, particulele energetice asociate cu aurorele jupiteriene sunt foarte diferite faţă de cele care alimentează aurorele terestre”.

Se ştia deja că vremea lui Jupiter nu era tocmai de plajă, dar amploarea furtunilor i-a uimit pe cercetători

De asemenea, fâşiile de nori orizontale dispar la polii planetei în furtuni gigantice de dimensiunea lui Marte. Un instrument de a lui Juno a analizat că fenomenul meteorologic are loc şi mult sub partea de sus a norilor, la presiuni de 100 de bari, de 100 de ori presiunea aerului la nivelul mării de pe Terra.

Bolton a precizat că „există totuşi o asimetrie nord-sud. Adâncimea fâşiilor este distribuită inegal. Am observat o scădere în amoniac la ecuator. Seamănă cu o versiune mai mare şi mai adâncă a curenţilor de aer care se ridică la ecuatorul Pământului”…


Juno analizează şi câmpurile magnetice pentru a înţelege structura internă a planetei Jupiter şi a cunoaşte masa nucleului. Savanţii consideră că există un fluid cu conductivitate electrică în miezul extern al gigantului gazos, fiind mecanismul care generează câmpurile magnetice.

Bolton adaugă faptul că „măsurătorile cu privire la măsurătorile câmpului diferă semnificativ de ceea ce ne aşteptam, care are implicaţii în distribuţia elementelor grele în interior, inclusiv implicaţii în existenţa şi masa miezului lui Jupiter”. Magnitudinea câmpului observat a fost de 7,766 Gauss, mult mai mare decât se aşteptau cercetătorii. Marea surpriză a fost variaţia însemnată a distribuţiei spaţiale a câmpului magnetic, care era mult mai mare în anumite zone şi mult mai mică în altele, peste, respectiv sub limita considerată de savanţi.

Aceste rezultate preliminare sunt publicate în două lucrări ale unei ediţii speciale a revistei Science.

Sonda spațială Juno a fost lansată de NASA în 2011, și s-a plasat  pe 4 iulie 2016, pe orbita planetei Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Aceasta are misiunea a colecta timp de 20 de luni date despre planeta gazoasă. Juno se va roti în jurul planetei de 33 de ori, trecând o dată la 14 zile, prin norii care acoperă planeta

Sonda spațială Juno a celor de la NASA, care joacă rolul principal în această operațiune de investigație, ne aduce la cunoștință numeroase fenomene stranii care au loc pe Jupiter. În august 2016, aceasta ne-a arătat cicloanele gigantice, un câmp magnetic foarte puternic și lumini nordice stranii care se comportă diferit față de cele de pe Pământ. Dar nava spațială a înregistrat și sunete stranii atunci când se apropia de magnetosfera planetei, care se contractă și extinde în funcție de vânturile solare.

Misiunea reală a navei este de a realiza o hartă detaliată a planetei gigant și, în acest sens, s-a folosit de opt instrumente pentru a colecta date despre structura lui Jupiter. În acest fel, astronomii au descoperit structuri stranii la nivelul planetei: cicloane gigantice cu diametrul de 1.400 de kilometri (de 10 ori mai mari decât cele mai mari cicloane de pe Pământ), iar furtunile se regăseau chiar și la o altitudine de 100 de kilometri, în afara atmosferei lui Jupiter,

Unul dintre lucrurile interesante  este că spațiul din jurul planetei era, de asemenea, controlat de câmpul magnetic. Drept dovadă, când nava spațială Juno a trecut de magnetosferă a întâmpinat un val de șoc, care variază în funcție activitatea vânturilor solare.

Printre toate aceste fenomene bizare, Juno identifică aurorele boreale spectaculoase, de o nuanță albastru-violet, un spectacol de lumini care i-a impresionat pe astronomi.

„De fiecare dată când ne apropiem de norii lui Jupiter aflăm câte ceva nou care ne ajută să înțelegem mai bine această uluitoare planetă gigantică”, a comentat Scott Bolton, coordonatorul misiunii sondei Juno de la Southwest Research Institute din San Antonio.

În urma analizei datelor adunate cu prilejul survolurilor anterioare, oamenii de știință au aflat că Jupiter are un câmp magnetic mai complicat decât se credea și că așa-numitele „centuri” și zone specifice de la exteriorul norilor planetei continuă să se păstreze și la interior. Aurorele incandescente de la polii giganticei planete sunt, de asemenea, un important punct de interes pentru cercetători. Studiile realizate după analiza datelor obținute în primul survol al sondei Juno urmează să fie publicate în câteva luni.


Sursa:NASA.gov

Articol asociat:

[ACTUALIZARE 1] Sonda Juno a captat imagini cu polul nord al planetei Jupiter [FOTO]

Categorie: Științe
Etichete: astronomie, cosmos, Juno, Jupiter, misiune NASA, NASA, spațiu
Distribuie:
Articolul anterior
[ISTORIE] Sierra Leone – blestemul diamantelor
Articolul următor
[NERECOMANDAT INOCENȚILOR] Cum a fost „făcut” IOȚCU. Lecție de MANUAL PENTRU LICHELE – partea cu „provocarea la comiterea de infracțiuni prin AGENȚI SUB ACOPERIRE” [DESEN]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie