INTERNATIONAL

Naţionalismul economic – un nou concept de societate

 

Poate nu ştiţi, dar mă confesez acum: sunt un pasionat de ştiinţele politice, de modele de societate, de specificitatea regimurilor politice, de tipurile de dictatură, dar şi de formele de guvernare democratică occidentală. M-am uitat prin cărţi de istorie şi doctrine politice, de la Democraţia Atheniană a lui Pericle, trecând prin Principele lui Machiavelii, Contractul social a lui J.J. Rousseau, Spiritul Legilor lui Montesquieu, fără să repet modelele de societăţi trăite, cunoscute din secolul trecut, sau proiectate de Clubul de la Roma ori ale altor teoreticieni, creatori de modele.
Ei bine, când credeam că totul e epuizat, apare o doctrină şoc: Naţionalismul economic!

Cum? Naţionalismul?! Iar? Recidivăm? Nu ne-am lecuit de naţional-socialism, de naţional-comunist? Acum când suntem pe calea globalizării şi omogenizării lumii! Acum când Lumea, Terra, se îndrepta sigur spre crearea unui stat mondial! O societate deschisă, concepută de Karl Popper şi implementată prin proiectul lui Gyuri Soros? Naţionalismul este contrar democraţiei, este iubirea excesivă de neam, de ţară, este un sentiment atavic, tribal, de grup, în limita unui teritoriu, chiar inuman, pe alocuri, care ar încălca principii statuate chiar în Declaraţia  Drepturilor Universale ale Omului! (Libera circulaţie a oamenilor şi ideilor!) Şi, faţă de naţionalismul social, de gintă, în care individualismul grupului se limita deseori la drepturi civile, la cultură şi teritoriu, acest model se extinde, include şi economia. Naţionalismul economic!

Enunţarea acestui nou concept de societate, de către charismaticul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, chiar înainte de a fi depus oficial jurământul, şi fără a fi numit „Naţionalism economic”, sugerat în timpul campaniei electorale (America este a americanilor!), a produs un şoc evident, în lumea occidentală îndeosebi.

Establishment-ul european e în derută, a rămas fără protecţia Jandarmului Mondial, acordul comercial de liber schimb nu mai este actual – cine va mai cumpăra mărfurile lor? Nici NATO nu se simte prea bine, realizează consecinţele şi spera să nu fie văduvită de cei 70% din buget asigurat de SUA. Ca să nu mai amintesc de efectul rânjetului cu subînţeles al Ţarului Putin, prin care atenţionează occidentul: aţi rămas la mâna mea, guralivilor! Aveţi grijă cum vă purtaţi, că vin peste voi sau vă închid robinetul gazelor! Atenţie, în SUA este preşedinte prietenul meu Ivan Trump!

Acest rânjet nu este gratuit, fără suport, când realizezi că noul preşedinte SUA a respins tentativa serviciilor de informaţii reunite (CIA, FBI şi NSA) care, printr-un raport dens, încercau macularea Rusiei şi al Ţarului Putin, acuzându-l de piraterie cibernetică împotriva Statelor Unite. Aşa ceva nu se întâmplase până acum. Şeful CIA a reacţionat, dar a fost redus imediat la tăcere, intuind că viitorul său e incert.

La noi? Clasa politică e parţial în derută. Politicienii tac. Nu au păreri despre noul preşedinte şi nu evaluează noile concepte politice enunţate. Unii  analişti au început să abandoneze partizanatul manifest pentru Establishment-ul anterior, căzut în desuetudine. Simulează că au înţeles „calea de urmat” iar câţiva, care sper că îşi vor reveni curând, mestecă vorbe fără mesaj, într-o ambiguitate notorie şi ridicolă.

Dar să revenim la Naţionalismul economic!

Ar fi prea dificil, poate chiar pretenţios, să-mi arog competenţa de a decortica noţiunea de „Naţionalism economic”, care sunt coordonatele sale esenţiale, specificitatea doctrinei şi a componentelor ce le conţine şi nu în ultimul rând, care ar fi finalitatea implementării acesteia, cu efectele – pozitive sau negative – asupra naţiunii, care este condusă sub imperiul acestui model de societate.

Discursul rostit de preşedintele SUA Donald John Trump, după depunerea jurământului este lămuritor. Mesajul transmis americanilor de pe Dealul Capitoliului, deşi nu sunt enunţate tematic, pot fi decelate componentele doctrinei naţionaliste ale celui mai puternic om din lume, cum îl numeşte orice om cu discernământ.

Naţionalismul lui Trump nu este un naţionalism etnic sau confesional, care să distingă rase, culoarea pielii sau sex, ci un naţionalism ce are la bază poporul, ce locuieşte într-o arie geografică ce compune Statele Unite ale Americii. Naţionalismul lui Trump nu e discriminatoriu, nu e unul şovin, de stimulare a ideii de superioritate a unei rase faţă de alta, a exclusivismului sau intoleranţei, ci naţionalism în folosul  propriu locuitorilor Americii, un naţionalism în beneficiu americanilor. Acest concept se deduce din sloganul: America is to Americans! America first! America first! – rostit de noul preşedinte în multe ocazii, inclusiv după depunerea jurământului.

„Noi, cetăţenii americani, suntem acum uniţi într-un măreţ efort naţional de a ne reclădi ţara şi a restabili promisiunea pentru toţi cetăţenii. Împreună vom decide pentru următorii ani calea pe care America o va urma. (…) Nu veţi mai fi niciodată ignoraţi. Vocea voastră, speranţele şi visele voastre vor defini destinul nostru american (…) astăzi nu doar transferăm puterea de la o Administraţie la alta sau de la un partid la altul – ci transferăm puterea din Washington ca să o dăm înapoi vouă, Poporului American. (…) Este ziua voastră. Este sărbătoarea voastră. Jurământul pe care îl depun astăzi este un jurământ de credinţă faţă de toţi americanii.”

Aceste accente de naţionalism, care după părerea mea, sunt chiar decente, fără a leza alte state sau naţiuni, sunt delimitări de trecut, care relevă intenţia, crezul prioritar de a pune la baza administraţiei interesului naţional, al americanilor.

Discursul său în componenta economică este relevat. În special insistând pe investiţiile pentru reconstrucţia Americii. Este necesar „un important efort naţional pentru reconstrucţia Statelor Unite ale Americii (…) cetăţenii Americii, suntem acum uniţi într-un mare efort naţional pentru a ne reconstrui ţara” (…) Decenii la rând am îmbogăţit industriile străine pe spinarea industriei americane (…) am cheltuit trilioane de dolari peste ocean, în timp ce infrastructura Americii s-a degradat şi a decăzut. Am îmbogăţit alte ţări, în timp ce averea, puterea şi încrederea ţării noastre au dispărut dincolo de orizont. Una câte una fabricile s-au spulberat şi au plecat de pe tărâmul nostru, fără să se gândească la milioane şi milioane de americani pe care i-au lăsat în urmă.(…) Vom construi drumuri noi, autostrăzi noi şi poduri şi aeroporturi şi tuneluri şi căi ferate pe întreg teritoriul naţiunii. Deciziile privind comerţul şi afacerile cu alte ţări vor fi făcute în beneficiul muncitorilor americani şi al familiilor americane. Vom respecta două reguli simple: cumpără produs american, angajează american.”

Am evidenţiat câteva programe de perspectivă din componente economică a doctrinei Naţionalismului economic, din care se poate lesne observa, că acestea nu au un scop în sine, ci pentru ca naţiunea americană să beneficieze de rezultatul său.

Nici apărarea Americii nu este neglijată, însă, după cum declara: „Am subvenţionat armatele altor ţări în timp ce am permis sărăcirea foarte tristă a armatei proprii. Am apărat graniţele altor ţări în timp ce am refuzat să le apărăm pe ale noastre. Să citam o declaraţie-concept, din timpul campaniei electorale: „Cine vrea să fie apărat, trebuie să plătească.”

În privinţa terorismului, preşedintele Trump se pronunţa pentru crearea unei alianţe globale, pentru a „fi eradicat de pe faţa pământului”.

Noul concept de societate „Naţionalismul economic”, urmează a fi analizat, amendat, criticat, dar ce este sigur, modelul se opune Establishment-ului actual din multe ţări occidentale, dăunează globalizării şi favorizează naţiunile.

Gândindu-mă şi români mei şi la România, unde este un război penibil, nu pot încheia decât cu cuvintele acestui Mare Om – Donald John Trump:

„Când îţi deschizi inima pentru patriotism nu este loc pentru prejudecată. Biblia spune „ce bine şi plăcut este când oamenii lui Dumnezeu trăiesc împreună în unitate. Trebuie să vorbim deschis, să dezbatem onest dezacordurile noastre, dar întotdeauna să căutăm solidaritatea.”

Asta doresc şi eu ţării mele! Oameni buni asta e ultima voastră şansă!

Alex. B. Borsanu, 22 ianuarie 2017 8:56