– sau sentințele faraonului asupra preasupușilor săi –
– Dacă în loc să te bucuri de cântările lui Pomohaci și să bagi zacuscă cu bere la Constructorul, îți doreai să cânte Pink Floyd la Festivalul Toamnei – inseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă 50 de miloane de euro ți se pare o sumă exagerată pentru a tăia niște copaci, a betona parcurile cu borduri și a cumpăra multe avioane din lemn de 20.000 de euro bucata – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă pista de biciclete ți se pare o insultă atât la adresa traficului și a bicicletelor, cât și a omului asupra omului – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă nu vrei să te repauzezi pe băncile din refugiile alea ce rup peisaju-n două iarna de frică să nu-ți rămână pantalonii acolo și vara să nu iei foc sau râie de la aurolaci la prima mână – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă plângi după cele 7 stadioane demolate și echipele aruncate la gunoi și dacă nu îți place de Kaufland și de Lidl peste tot, dacă ți se fâlfâie de malluri goale – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă nu vrei parcare subterană în grădina din spatele Primăriei-Sale (că-i grădina ta – nu primăria lui!) și nici piramidă de sticlă din China în spatele românilor îmbrăcați în sovietici – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă preiei ideile opoziției care circulă pe piață și îți asumi câteva – înseamnă că te-o plătit Fifor – deci, nu iubești Aradul!
– Dacă ți se pare ciudat spre înfricoșător că tot orașul a ajuns o combinație oribilă de „spații de închiriat” și clădiri care cad pe tine – înseamnă că nu iubești Aradul;
– Dacă crezi că numai 16% dintre purtătorii de creier din Arad mai mult sau mai puțin (in)format l-au ștampilat pe Faraon – înseamnă că nu iubești Aradul!
– Dacă te doare-n bască pentru că nici nu ești din orașul ăsta și abia aștepți să scapi… dar ai avea idei care să-l scape de decrepitudine și le oferi pe gratis – nici tu – nu iubești Aradul!
7 comentarii. Leave new
Eu imi iubesc orasul Arad dar un venetic vrea sa-l distruga.
Dar, eu ştiu ce să faci, să-ţi iubeşti Aradul!
Urmăriţi-mă :
Dacă susţii că Falcă s-a îmbogăţit legal – îţi iubeşti Aradul!
Dacă te bucuri că Falcă s-a împăcat cu nevasta înainte de alegeri – îţi iubeşti Aradul!
Dacă negi că o bancă din Parc costă 8000 de euro – îţi iubeşti Aradul!
Dacă declari că bordurile trebuie schimbate la 2 ani – îţi iubeşti Aradul!
Dacă susţii că Bestseller-ul lui Falcă „România Vie” merită premiul Herder – îţi iubeşti Aradul!
Dar câte motive nu sunt pentru a iubi Aradul ?!?
Da,draga,esti un imbecil.eu iubesc aradul,da nu te iubesc nici pe tine si nici pe vifor ala!din nefericire sunteti o adunatura de semidocti sa nu zic semianalfabeti si va dati opozitia intelectuala a aradului! Nu ati fost in stare sa veniti cu nimic coerent la alegeri,problema e ca nu va duce mintea,da cu prostu stii cum e! Incepe transformarea cu tine,ca ai/aveti mult de lucru!
Ba, soldat, tu ești psihiatrul lui Falcă, sau ce căcat de marfa de doi lei ne vinzi aici?
Si de ce ar trebui sarit in apararea lui Falca? Sau a lui Fifor? Cand ai putea sari in apararea unui parc. Sau a unei amintiri cu un oras care odinioara zambea elegant dintr-o poza sepia? Si nu e vorba nici de Fifor, nici de Falca… si ce au acestia cu Aradul? 🙂
Si tu, Lucian, de ce vorbesti urat?
Chiar nu ar trebui, Eli, intr-o lume ideala! 🙂 Mi-ar placea sa traim impreuna macar cateva anotimpuri linistite in care doar sa ne dam din parc in parc, sa ne vedem fericiti si bucurosi de ce se-ntampla in jurul nostru… nefiind nevoie sa aparam parcuri… ele aparandu-ne pe noi! Numai ca uita-te si tu in jurul tau o tura sincera si zi-mi: ai vazut in ultima vreme vreun aradean incantati de ce se-ntampla cu oamenii si cu locurile din preajma lui? (taie-i din tabel pe retardatii autointentionati si pe ipocriti) Io, nu.
De aia injur.
Mie mi se pare ca reflectiile dlui.Lucian Valeriu sunt de un bun simt extrem si nu fac decat sa deschida o ferestruica inspre marile probleme cu care se confrunta acest oras.DAR,a-l acuza numai pe acualul primar,cred ca e o greseala.Desigur,de numele lui se leaga cele mai proaspete esecuri ale administratiei locale.Ceea ce nu-i scuteste de responsabilitate pe cei de dianintea lui.Si inca ceva:multe din adevarurile triste ale Aradului de astazi sunt „opera” unor ilustri necunoscuti care si-au etalat,cu virf si indesat,nepriceperea,prostia gresiva chiar sau,de ce nu,”agenda”proprie,in care aspectul folosului pentru propriul buzunar a jucat un rol deloc lipsit de importanta.