Nu va mai fi „Poliția Lucrărilor”! Se va numi ceva gen „Corpul de control al președintelui CJA” sau, mai simplu, „Poliția Lucrărilor lui Marinel” (PLM)

Notă: POLÍȚIE, poliții, s. f. 1. Organ de stat însărcinat cu menținerea ordinii publice și cu reprimarea infracțiunilor. ◊ Expr. A face poliție = a menține ordinea într-un mod sever și autoritar. ♦ Atribuția de control și de supraveghere a ordinii publice. 2. Clădire în care își are sediul o poliție (1). 3. (La sg.; colectiv) Totalitatea polițiștilor (1) dintr-o poliție (2); reprezentanții poliției (1). – Din rus. polițija. (DEX)

L-am întrebat pe președintele Consiliului Județean Arad, excelența-sa administrativ-județeană Iustin-Marinel Cionca-Arghir, în baza cărui articol din Constituție, Lege organică, HG sau, dacă nu, în numele cărei Biblii, manual filosofic, sau telefon direct de la Dumnezeu se pot înființa poliții?

În conferință de presă l-am întrebat – să fie toată lumea cu antenele ciulite.
„Nu e musai întrebarea mea, dom președinte… o grămadă mă tot presează să vă-ntreb… crede-ți-mă… și la birt discutăm despre „care-i faza cu poliția lui Cionca? și ne certăm între noi ca chiorii”.  Sincer, încă n-am auzit de la  nimeni, din niciun cerc juridic, jurnalistic sau politic (și vorbesc mult, cu aproximativ toți) vreun argument cu creier că „da, e ok poliția lui Cionca”… toți inițialii partizani ai structurii (ca s-o dăm și prin limbă de lemn pe ea, pe sintagmă) „Poliția lucrărilor” au sfârșit în mai argumenta la contraargumentul că o poliție a lucrărilor s-ar suprasitua cel puțin față de două organisme: Inspecția de Stat în Construcții și Dirigintelui de șantier. Pe de-o parte, nu ai voie, într-un stat de drept, să creezi, la nivel județean, instituții care se suprapun altor instituții ale statului – pe de cealaltă, nu știu ce autoritate, din punct de vedere strict profesional, ar trebui să aibă oamenii ăia de la „Poliția lucrărilor” încât să fie peste un specialist în drumuri, clădiri sau poduri, bașca peste inspectorul-șef al inspectoratului de stat? Ce funcție ar trebui să aibă omul ăla care conduce chestia asta – faraon?… Nu ne-ajunge unul?!

Dialogul a fost un moment poetic de toată frumusețea

Domnul Cionca a dat-o cu articolul din Constituție privind „libertatea asocierii”… Hai, dom președinte… ăla-i pentru noi, pentru civili apartinci și undergrounzi… nu pentru stat… e la capitolul „Drepturi și libertăți fundamentale” pentru cetățenii simpli… voi sunteți cetățeni speciali… cu „Drepturi și libertăți incluse” – să nu ne confundăm între noi… că și-așa… discuție lungă. O ditamai „Poliție” e altceva! – am insistat…
– Aaa, da nu-i neapărat să-i zicem „Poliția lucrărilor” – a eschivat președintele… antefondator. Putem să-i găsim o altă denumire…
– De exemplu „Corpul de Control al Președintelui Consiliului Județean”? – mă risc…
– Da… nu sună rău. Poate fi un departament de control al președintelui – zice.
– Dar e musai să existe un asemenea departament?! – insist din nou.
– „CJ poate înființa asemenea servicii dacă sunt de interes județean” – îi șoptește o juristă-n cască… probabil aceeași cu care am vorbit și eu. Să știți că nu mă las până ce nu înființez acest departament! – aproape că jură președintele CJA.
– Din partea mea, înființați și două (am gîndit aparte), să avem de ce face mișto… dar am zis doar ceva gen „faceți ce vreți, numai nu-i ziceți Poliție… că o să supărați niște domni!”

Acum îmi pare rău că i-am stricat definiția domnului președinte… dar încerc o reparație morală

Sincer îmi pare rău că (poate) i-am scos „Poliția” din cap domnului Cionca… mai că-mi vine să-mi torn cenușă-n cap… și vă zic și de ce. Imediat ce am ieșit din conferință ca să mergem să bem ceva, un confrate al cărui nume n-am chef să-l deconspir, ca să nu deviez discuția, m-a apostrofat: „Băă, m-ai *utut! Io mă luptam până acuma să ajung șef la Poliția Poliției Lucrărilor… la 2 și-un sfertul lucrărilor… să îl conving pe Cionca să înființeze încă un departament, care să-i amendeze pe polițiștii lucrărilor… și tu, cu poliloghia ta, pe lângă că ne-ai întârziat de la chef, l-ai și convins că, sanchi, Corpul de control!” Pfoaii… nu-mi place să pățesc asta. I-am zis „puii mei… trebuia să-mi zici înanite de conferință! Adevăru-i că Doi și-un sfertul Poliției lucrărilor sună Dumnezeu! Iertare, fratello!” – ceea ce-mi asum!
Chiar nu știu cum să dreg asta altfel decât  prin a propune că dacă e musai – chiar musai! – ca organul de control al organului administrativ să iasă pe piața juridică și, cum altfel, pe cea jurnalistică, el să se numească, simplu, „Poliția Lucrărilor lui Marinel” (PLM), și să facem parte din el toți, dar absolut toți care avem o cât de mică legătură cu drumurile, podurile sau clădirile care se vor (re)construi!
PLM!…