marți, august 16, 2022

România la Consiliul European. Primii pași pozitivi(?)

 

Vă mai amintiţi titlul unui cotidian central despre tratamentul „aplicat” şefului statului român la Consiliul European din 28 și 29 iunie a.c.? Nu! Acesta era: „SINGUR ŞI IGNORAT. Klaus Johannis a fost filmat la Consiliul European STINGHER şi IZOLAT de liderii europeni strânşi la fotografia de grup. Atunci șefii de stat și de guvern se întâlnise la Bruxelles pentru a discuta consecințele BREXIT  pentru Uniunea Europeană. Apoi şeful statului român a participat şi la Summit-ul NATO de la Varşovia, cu un eşec notabil; în mijlocul lunii septembrie a fost prezent şi la Consiliul European de la Bratislava, când cele 27 ţări UE încercau armonizarea măsurilor referitoare la migrație și frontierele externe.

La toate cele trei reuniunii, vizibilitatea preşedintelui Johannis a fost opacă, ba chiar în dezacord cu unele state partenere ( se poate lua ca și reper, propunerea de crearea unei forţe maritime NATO în Marea Neagră, respinsă chiar de „partenerul” bulgar!).

Am fost atent la cele trei participări. Au fost un eşec. Am scris despre asta. Urma participarea sa la summit-ul Consiliului European din 19 şi 21 octombrie a.c. Pe agenda liderilor europeni figurau probleme dificile de soluţionat: Abordarea fenomenului migraționist; Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) și Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA); Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă; Războiul şi bombardamentele din Syria.

La o asemenea reuniune, cu teme ce cad mai mult în atribuţiile executivului, participarea premierului mi se părea oportună, el urma să le pună în operă. Prezenţa Preşedintelui României părea din nou inadecvată. Aşteptam conferinţa de presă să-i văd agenda personală la plecare. Fiind vorba de obiective cu termen lung, în materia securităţii europene şi naţionale, am reevaluat oportunitatea reprezentării la summit. Preşedintele fiind şeful CSAT, prezenţa sa, o putem admite, ca necesară.

Şi, spre plăcuta surprindere, agenda sa era armonizată pe tematica summit-ului, chiar mai plină, marcând o întâlnire cu premierul Marii Britanii, Tereza May.

De data aceasta a devenit activ. Chiar din prima zi, înaintea derulării temelor din programul Consiliului, preşedintele nostru a avut o întrevedere bilaterală cu premierul britanic, Tereza May. Un pas pozitiv în activitatea atribuită de art. 91 din Constituţie în domeniul politicii externe. Tema de negociere a fost statutul cetăţenilor români în Marea Britanie după Brexit. „ Vom avea o discuție legată de chestiuni care ne preocupă, probleme europene și probleme bilaterale. Și, evident, una din temele principale, pentru mine, tema principală, va fi legată de soarta românilor din Marea Britanie”, – ne informa domnul Johannis. Iar după întâlnire, ne comunica rezultatul: „ Am avut prima noastră întrevedere bilaterală. O întâlnire foarte bună, în care am discutat, evident, despre Brexit. „ Relația noastră cu Marea Britanie este importantă și avem un parteneriat strategic pe care ne dorim să îl ducem mai departe”, a spus Johannis. Excelent! Primul pas pozitiv atins. Ulterior am aflat că se va constitui o echipă de negociatori care va obţine cel mai bun acord pentru românii din Marea Britanie şi al accesului acestora pe tărâm britanic.

A doua temă, în plenul Consiliului European, problema migraţiei şi a securizării frontierelor, Preşedintele a avut o intervenţie ascultată, când şi-a exprimat acordul, făcând referire şi la necesitatea de adoptare a Codului frontierelor Schengen de către toate statele UE; aplicarea unui mod de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii. De asemenea a considerat oportun demersul Uniunii de a încheia Parteneriate de Mobilitate, cu ţările de tranzit ale migraţiei şi cu ţările de unde provin aceştia, prin care să fie incluse reguli şi modalităţi de a combate pe termen lung cauzele şi fenomenul migraţiei.

Un alt pas pozitiv. Preşedintele nu a spus doar DA!, ci a avut păreri.

Următoare dezbatere importantă a Consiliului a fost Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA). Şi aici Preşedintele a avut un rol activ, chiar diferit faţă de alţi membrii UE. Fără a pronunţa explicit, a condiţionat semnarea Tratatului de eliminarea vizei de intrare în Canada a cetăţenilor români, pledând pentru acelaşi tratament, de liberă circulaţie, acordat altor cetăţeni UE. Pentru că poziţia Preşedintelui, în sfârşit a fost fermă, rezultatul negocierii a fost în genere pozitiv. Nu tocmai „reciproc”, fără condiţii, dar acceptabil în perspectivă. Se stipulează că accesul liber românilor în Canada va avea loc din 1 decembrie 2017, iar pentru cei care au mai călătorit, de la 1 Mai 2017. Decât nimic, s-a considerat că  e o mai bună perspectivă, chiar nesigură.

Dacă eu aş fi fost negociatorul, vă spun sincer, nu acceptam acest târg care ne umileşte, fără motiv. Prin el recunoaştem că suntem naţiune de categoria II-a.

Ah! Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) cu USA, întrucât divergenţele sunt insurmontabile, s-a amânat pentru alt Summit. Preşedintele nostru şi aici, a pledat pentru încheierea TTIP, evidenţiind avantajele pentru ţările UE.

Cu toate acestea, cred că este un alt pas pozitiv făcut de România.

Recunosc sincer, Preşedintele m-a surprins la următoarea problemă suspusă dezbaterii Consiliului: Relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă. Să vă citez din discursul său, care pleda pentru menţinerea unităţii Uniunii, în baza principiilor din  tratate. Citez: „Pentru a fi foarte bine înțeles, voi menționa aceste principii, care au fost agreate de către statele membre ale Uniunii. Acestea se referă la implementarea completă a înțelegerilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai Uniunii Europene, consolidarea rezilienței Uniunii, în particular, în contextul securității energetice, a amenințărilor hibride și ale comunicării strategice, necesitatea unei angajări selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, și voința de a sprijini mai mult societatea civilă din Rusia de a se angaja și învesti în contacte, schimburi de vederi și politici circumscrise contactelor interumane”.

Cam pretenţios acest obiectiv multiplu, greu de implementat, cam ambiguu şi pe alocuri generalist. Ce se poate înțelege prin: „necesitatea unei angajări selective cu Rusia” ? Dar prin: „voința de a sprijini mai mult societatea civilă din Rusia de a se angaja și învesti în contacte” ? Cumva să plătim, precum face Soroş la noi, societatea civilă din Rusia să se împotrivească politicii lui Putin? Sau să organizăm noi mitinguri, cum a făcut Soros în Maidanul ucrainian, anti-bombardamente în Syria? Dacă acesta este înţelesul „principiilor”, eu mă dezic de asemenea metode „hibride”!

Vă mai dau o platitudine, din categoria „ să fie bine, ca să nu fie rău”! Citez : „ Este nevoie de încetarea de urgență a bombardamentelor nediscriminatorii din Alep și, în general, de încetarea imediată a ostilităților din Siria, și crearea condițiilor pentru accesul ajutoarelor umanitare”. Asta e cea mai tare: „bombardamente nediscriminatorii”. Dar bombardamente discriminatorii sunt admise? Bombardăm doar kurzii şi armata guvernamentală iar „forţele democratice” sprijinite de USA şi pe cei din ISIS să îi cruţăm? Fac şi eu pe naivul, ştiu că nu asta a vrut să spună. Sunt însă dezamăgit că nu găseşte un consilier, care să-i redacteze comunicatele într-o limba română clară, uzuală, fără cuvinte preţioase, pe care nici ei nu le înţeleg.

Şi totuşi, pentru ce a făcut şi pe această temă, merită un jumătate de pas, în total mai mulţi paşi pozitivi, cu unele şchiopătări, dar bilanţul e pozitiv.

Când ne bucuram pentru un oarecare succes în problema vizelor, surpriză! Belgia nu semnează CETA! Criticile valonilor francofoni prin organizațiile GreenPeace sau FoodWatch, invocă puterile sporite acordate corporațiilor, diluarea drepturilor  angajaților sau ale consumatorilor, încălcarea legislației de protecție a mediului. Parlamentari valoni vor clauze care să protejeze drepturile omului, mediul, protecție pentru fermieri, inclusiv menținerea unei interdicții asupra cărnii de vită tratate cu hormoni.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a dat un ultimatum Belgiei să semneze CETA până marţi seara (25.oct.), însă premierul regiunii belgiene Valonia Paul Magnette nu dă asigurări că îl va semna.

Situaţia e ambiguă. Când ne bucuram că românii vor călători fără viză în Canada, să constatăm cu regret, că nimic nu este cert pe lumea aceasta.

Aşa este când joci în echipă, unul pentru toţi şi toţi pentru unul!

 

 

Ultimele Știri

Related news