CAMPANII

Românii își doresc TINERI pe listele pentru EUROPARLAMENTARE – relevă rezultatele celui mai recent sondaj

 

Mai mulți tineri printre candidați pe listele pentru alegerile europene de anul viitor și o mai bună informare privind Uniunea Europeană și impactul UE asupra vieților lor, sunt principalii factori care i-ar determina pe cetățenii români să participe la vot la scrutinul pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019, după ce, în urmă cu cinci ani, doar 32,44% dintre români au votat.

Românii sunt printre cei mai îngrijorați cetățeni europeni în ce privește transparența campaniilor electorale și riscurile manipulării și influențării alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019, relevă rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, care pune în lumină așteptările europenilor cu privire la alegerile de anul viitor și ceea ce i-ar motiva să voteze.

Principalii factori care i-ar determina pe români să participe la vot sunt prezența cât mai multor tineri printre candidați și o mai bună informare privind Uniunea Europeană. Sondajul Eurobarometru privind democrația și alegerile a fost realizat de Comisia Europeană pe baza unor interviuri directe cu 27 474 de respondenți din 28 de state membre ale UE, la domiciliul acestora.

Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor privind alegerile se numără:

– Persoane care votează deși nu au dreptul, rezultat de 66% care îi plasează pe români pe prima poziție la acest capitol (comparativ cu o medie UE de 45%);

– Persoane care votează de două ori, răspuns dat de 62% dintre români, al doilea rezultat din UE (la o medie europeană de 44%);

– Oamenii sunt constrânși să voteze într-un anumit fel, răspuns al 66% dintre români, al treilea rezultat din UE la acest capitol (medie UE de 52%);

– Manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice, răspuns dat de 66% dintre respondeții din România (al treilea loc în Uniune la acest capitol după Spania și Marea Britanie, față de o medie UE de 61%);

– Influențarea alegerilor prin intervenția unor grupuri infracționale și a unor forțe străine, opinie împărtășită de 62% dintre români (față de o medie UE de 59%);

– Manipularea rezultatelor finale ale alegerilor, răspuns dat de 70% dintre respondenți în România (medie UE de 56%);

– Cumpărarea voturilor, una dintre îngrijorările a 68% dintre români, al cincilea rezultat din UE (comparativ cu o medie europeană de 55%)

De asemenea, faptul că datele cu caracter personal rămase online ar putea fi utilizate pentru a le transmite anumite mesaje politice, reprezintă o îngrijorare pentru 71% dintre români, peste media UE de 67%.

Principalii factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt:

– Mai mulți tineri printre candidați (42%, față de media UE de 31%);

– Mai bună informare privind UE și impactul Uniunii asupra vieților lor (42%, media UE 43%);

– Mai multe femei printre candidați (14%, media UE 20%);

– Mai mulți candidați din grupuri politice mai slab reprezentate (13%, media UE  12%);

– Mai mulți candidați cu alte naționalități din UE (11%, media UE 8%).

La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, desfășurate în perioada 22-25 mai 2014, doar 32,44% dintre români au participat la vot.

Cercetările arată că oamenii sunt cu adevărat îngrijorați cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai mulți cetățeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce privește informațiile pe care le primesc și sunt conștienți de potențialele elemente perturbatoare menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Pentru legitimitatea democrației europene, este esențial ca cetățenii să își exercite dreptul de vot. Iată de ce noi toți, instituțiile UE și statele membre trebuie să ne protejăm alegerile și să ne consolidăm democrația.

 

Alexandru Șipoș, 21 decembrie 2018 2:50