CULTURĂ

„Sărbătoarea păsărilor” în Calendarul țăranului român

 

În ziua de celebrare a Sfinților Împărați Constantin și Elena, în Calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor pădurii, numită „Constantin Graur” sau „Constandinu Puilor”.

În această zi, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie, s-au împerecheat și-au construit cuiburile de Dragobete, își învață puii să zboare.

Agricultorii și podgorenii nu lucrau în această zi pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri.

Tot în această zi, păstorii se adunau pentru a-și alege baciul, apoi aprindeau un foc mare prin care treceau oile, pentru a fi ferite de rele cât vor sta la stână în munți.

În unele părți ale țării, în această zi femeile tămâiau și stropeau cu aghiazmă toată casa pentru a alunga duhurile rele, apoi aduceau în casă trei boboci de bujor care simbolizau bunăstarea și sănătatea. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri de lemn noi în vas, pentru a speria vrăjitoarele (bosorcile) care încearcă să fure laptele vitelor.

Se spune că în această zi nu ai voie să arzi crengi, pentru că în felul acesta îți faci norocul cenușă.

În unele sate de pe valea Crișului Alb (Roșia, Cociuba), sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Sfântul Costangin și este ziua în care se scot plugurile din brazdă, ultima zi în care se mai poate semăna porumbul. Se crede că cine va seamăna după această dată va avea surpriza de a i se usca cultura.

Odată cu această sărbătoare începe și sezonul serbărilor câmpenești (nedei și rugi).

FOTO: mindcraftstories.ro

Petrică Vlase, 21 mai 2020 8:59