CULTURĂ

[TEATRU] „Coro Nero Auschwitz” – o piesă dură în interpretarea unor elevi sensibili de la Liceul de Arte „Sabin Drăgoi”

 

Coro Nero Auschwitz e genul de piesă de teatru pentru care merită să stai pe jos, într-o sală arhiplină, fiind un spectacol jucat de tineri și foarte tineri doar de dragul actoriei.

Pusă în scenă de actuali elevi și absolvenți ai Liceului de Arte „Sabin Drăgoi” Arad, studenți ai Universității din Timișoara și Târgu-Mureș și de Alina Fabri, actriță independentă absolventă a Universității de Arte Târgu-Mureș.  Piesa este un omagiu al suferinței de la Auschwitz, sub toate formele ei, de la agonie, la speranța că poate evreii vor scăpa cu viață din teribilul lagăr, de la durerea unei mame care se desparte de copil, la dragostea imposibilă și la necesitatea respectări regulilor. Ni se aduce la cunoștință faptul că cei care nu se supun, vor sfârși cu un glonț în cap. Am asistat și la un simbolic moment dintre un medic și o fată care îi servea drept cobai. Precum și momentul emoționant în care ni se sugerează că băiatul (Lorin Muntean) pentru care mama sa a făcut toate eforturile să îl țină în viață a trecut în neființă, printr-un gest metaforic, un dans și prin unica sa replică „Mamă, mama, există tone de zahăr și prăjituri. Mamă, hai și tu! Mamă, mamă, acum îmi este cald, mă simt bine.”

De la intrarea în sală suntem întâmpinați de un lanț de pantofi care  delimitează spectatorii de scenă și 4 bucăți de gard care mai târziu vor servi drept un vagon de tren veridic. Astfel, piesa se folosește de resurse puține și face apel la multă imaginație, îndeosebi cea a publicului.  Muzica foarte bine aleasă a contribuit și ea la crearea unei atmofere patologice generale care s-a manifestat la unison printre protagoniști.

Deși a fost a III-a oară când Coro Nero Auschwitz s-a jucat la Arad, la Teatrul Ioan Slavici, Sala Studio, spectacolul a fost realizat cu casa deschisă. Același spectacol a fost pus în scenă la Timișoara și la Beiuș, de această data în scop caritabil, iar toți bani strânși din bilete au fost donați unei fetițe bolnave de cancer.

Această reprezentație a fost realizată dupa texte de Stanislas Cotton în regia lui Nicolae-Mihai Brânzeu, profesor la Liceul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad și cadru didactic asociat doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara. Asistentă regie: Mădălina Popa și Renata Mladoniczy.

Echipa: Ioana Balint, Renata Mladoniczky, Demian Denis, Andrei Trif, Mădălina Popa, Adrian Dumbra, Francesca Bellai, David Jurjița, Alexandru Lovas, Raul Bătăneanț,Vlad Vajdovics, Darius Diaconu, Sebastian Săbau, Sorin Pirte, Alina Fabri, Lorin Muntean.

„Toate mulțumirile se duc către fostul nostru diriginte, care a fost și va rămâne în inimile noastre și care, ne-a învățat să facem actorie din dragoste, mai presus de toate, Nicolae-Mihai Brânzeu” a ținut să precizeze echipa Perform Act

Fotografii realizate de: Mix-ul.

Patricia Hodăjeu, 18 februarie 2018 4:11

teatru2