Vremea Pandemiei și blocajul cultural în Arad

anton ilica
Distribuie:

 

RE-LOCUIREA CULTURALĂ A SPAȚIULUI ARĂDEAN

În jurul Palatului Cultural, cetățeanul intră într-o carte. Atâtea semnificative statui amintesc de bogăția vieții culturale a orașului Arad: A. D. Xenopol, Gheorghe (sic!) Coșbuc, Ioan Russu Șirianu, Petru Pipoș, Gh. Popa de Teiuș, Mircea V. Stănescu, orânduite pe aleea scriitorilor. Mai alături, se află statuia Elenei Ghiba Birta, iar Piața poartă numele lui George Enescu. Aruncând privirea în jur, vei regăsi în Parcul Eminescu Crucea martirilor, iar înspre malul Mureșului un Monument al victimelor comunismului. Alături vizi intrândul de pe dig unde Fanfara militară însoțea fermecătoarele plimbări duminicale înspre nu mai puțin celebrul Cazinou românesc și frumoasa Grădină a Teatrului de Vară, pe ruinele căreia adoarme actualul Hotel „Parc”, care de multă vreme are luminile stinse și zace ca un imens locaș de stafii.

Când Arad a devenit oraș cu administrație românească, se punea problema însemnelor culturale. Unele autorități au dărâmat statui și ansambluri alegorice, altele au construit, cum ar fi Monumentul Victoriei din Piața Avram Iancu, mai apoi, în mare grabă, celelalte au transforma Piața Pompierilor în Parcul Reconcilierii (româno-maghiare), cu Arcul de triumf (românesc) și Statuia libertății (maghiare). Pe Bulevard, au fost așezate „Sfânta treime” (în fața Teatrului de Stat „Ioan Slavici”), „Vasile Goldiș” și Monumentul Revoluției (Piața Primăriei).

Amplasamentul altor statui (Eminescu, lângă Poliție ori din curtea spitalului TBC, Avram Iancu, lângă Tribunal, Napomuk și altele, Țichindeal, Popeangă, Slavici, Nicoară, C. Bodea, I. Moldovan) așteaptă revalorizarea. Un monument al Centenarului Unirii – plătit cu mii de euro -, promis de atâta vreme, se învechește undeva în curtea unui sculptor brașovean. În compensație, administrația a montat niște elemente de garaj lângă barul Milano.

Pandemia a dus la blocarea organismului cultural. Foarte rar, vreo lansare de carte din Curtea generoasă a Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol” mai animă viața spirituală a urbei noastre. Arad a devenit locul unde nu prea se mai întâmplă aproape nimic. Satu Mare organizează trei gale de jazz, concerte Live Music Restart, Petroșani oferă cetățenilor spectacole de teatru adaptat, Cluj organizează întâlniri cu oameni de cultură, Târgul satului, gală de filme în aer liber, Nopți albe cu Galerie Art, Timișoara scoate Opera în stradă și face din Parcul Rozelor un veritabil spațiu pentru spectacole, Recitaluri de orgă, Proiecții cinemateca TIFF, Oradea organizează expoziții în aer liber, crosuri, Târgul de Toamnă, Ziua Castanelor și ș.a.

Izolarea (culturală) duce cultura la prăbușire și derivă. enunțarea la cultură înseamnă pierderea zâmbetului, a apropierii sufletești și estetice, împrăștierea frumosului și afectului. Se poate trăi fără cultură? Se poate trăi fără școală? Sunt, spunea Irina Petraș, „forme stângace instituționalizate ale absenței. Ale pustiirii. Ale sălbăticirii noastre. Simulacrele online sunt paleative, nu vindecătoare”. Câtă vreme trăim omenește fără comunicare umană culturală și spirituală? Cât vreme frica va învinge spiritul? Un virus nu poate învinge dorința noastră, a oamenilor, de a socializa prin cultură. Trebuie să conviețuim așa, pandemic, respectând norme, dar nu putem renunța la funcționarea organismului cultural. Activități cu mesaj artistic pot avea loc purtând mască, respectând distanțe,folosind dezinfectanți, afișând prudență și autoprotecție.

Așa că e timpul să „re-locuim cultural Aradul”, să umplem Cetatea noastră în care locuim de cultură, să-i dăm prezentului efervescență, să se resimtă că nu e mai puternică îndobitocirea decât dragostea pentru elevație spirituală.

În jurul marilor și micilor monumente istorice și culturale, în parcuri, piețe, pot începe activități care să demonstreze că suntem și altceva decât votanți și comentatori răutăcioși pe Facebook! Fiecare statuie e sursă de desfătare intelectuală și șansă de apropiere (întru distanțare), de zâmbet, că ne-am întâlnit cu cărți, armonii, culori, cu distinși oameni de cultură, care au să ne vorbească despre zariștea spiritului și farmecul atletic al culturii împărtășite. SĂ RE-LOCUIM CULTURAL spiritul arădean.

 

Categorie: Opinii
Etichete: Arad, biblioteca judeteana a.d. xenopol, cultura, Grădina Teatrului de Vară Arad, Piața Avram Iancu
Distribuie:
Articolul anterior
UTA anunță că începe să DISTRIBUIE ABONAMENTELE [PROGRAM]
Articolul următor
Câștigătorii Premiilor NOBEL 2020

1 comentariu. Leave new

  • Așa se întâmplă când cultura încape pe mâinile politrucilor! Despre ,,elementele de garaj,,din fața barului Milano,cred că reprezintă o insultă gravă la adresa artelor,ea trebuind imediat scoasă de acolo,iar monumentul Marei Uniri,dacă el există cu adevărat,adus la Arad și montat într-o locație corespunzătoare aleasă de un colectiv de specialiști,nu de către politicieni.Sunt foarte multe de îndreptat în acest oraș în domeniul culturii,artelor.Suntem total depășiți de către județele vecine. S-auzim de binee!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

Subgenerația

Mai mult ca sigur acesta este subiectul despre care îmi este cel mai greu să scriu. Războiale s-au purtat în general cu militari. Soldați, oameni tineri capabili de eforturi și…
florin remetan

[Profile în câteva linii] FLORIN REMEȚAN

Nereușind să-i găsesc CV-ul, întreb un important ziarist din presa arădeană despre studiile lui FLORIN REMEȚAN și aflu că „nu prea are studii”. Cum nicicând nu consider suficientă doar o…
virgil florea

Nu veți reuși…

Să stricați tot… Și știți de ce? Pentru că noi ne încăpățânăm să trăim. Care noi? Cei care mai știm ce înseamnă normalul și bunacuviință. Ați încercat să ne omorâți…
teodor caciora

[Profile în câteva linii] TEODOR CACIORA

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător, TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ. A…