Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Paul la catolici) sunt sărbătoriți pe 29 iunie, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcție de data Paștilor. Este una dintre sărbătorile creștine prăznuite și celebrate atât de ortodocși cât și de catolici. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an (alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului).
Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei.
Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatra). După o pescuire pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit.
După Înalțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și-l aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma.
Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie sau, conform cercetărilor publicate recent, în anul 64.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin.
Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i s-a arătat Hristos într-o lumină orbitoare și l-a mustrat: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre Apostolul Pavel:
„Nimeni n-a iubit pe Hristos mai mult ca Pavel; nimeni n-a arătat o râvnă mai mare ca el; nimeni n-a fost învrednicit de mai mult har; a scris și a vorbit fără podoabe retorice.” «Si eu, fraților, când am venit la voi, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept, cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii. Pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciune oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu.» (I Corinteni 2, 1, 4-5),«Căci nu suntem ca cei mulți, care strică cuvântul lui Dumnezeu, ci grăim ca din curăția inimii, ca de la Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu, în Hristos»” (II Corinteni 2, 17).
Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Potrivit tradiției, Sfinții Apostoli Petru și Pavel ar fi fost întemnițați pentru un timp în aceeași celulă, în închisoarea Mamertina din Roma.
Este cea mai veche închisoare a cetății romane, Mamertinum, se afla în inima Romei antice, la câțiva pași de Arcul lui Septimiu Sever, în apropiere de impunătorul edificiu al Curiei. Numele „Mamertina” are origine medievală și poate fi o referire la templul lui Marte aflat în apropiere.
Închisoarea Mamertina a fost unica temniță a Romei din timpul regilor și tribunilor, astfel încât poetul Juvenal a caracterizat drept fericită epoca aceea, întrucat o singură închisoare era de ajuns pentru toată cetatea. Aceasta este menționată de câțiva scriitori antici, printre care și Titus Livius, care datează construcția ei în secolul al VII-lea î.Hr, în timpul domniei regelui Ancus Marcius.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți în aceeași zi deoarece amândoi au murit la Roma, din porunca împăratului Nero,
Petru fiind răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel tăindu-i-se capul. Moaștele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse împreună. Tradiția a consemnat ziua de 29 iunie ca dată a martirajului celor doi Apostoli. Cercetările mai noi au stabilit cu o anume precizie că Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Cei doi Sfinți Apostoli sunt autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament (Pavel – 14; Petru – 2).
Sfinții Petru și Pavel au făcut din Hristos țelul și încoronarea vieții lor.
Sfântul Petru declară de altfel înaintea Mântuitorului: „Pentru Tine îmi voi da și viața” (In 13, 37), iar Sfântul Pavel mărturisește filipenilor: „Pentru mine a trăi este Hristos, iar a muri este un câștig” (Fil 1, 21).
Înflăcărați de același zel și convinși de aceleași adevăruri cu privire la Domnul Hristos, Apostolii Petru și Pavel stau înaintea ochilor noștri ca niște făclii care au știut să pună pe primul plan mărturisirea pentru adevăr; iar în creștinism, adevărul nu este o definiție dogmatică, nici un discurs teologic, nici o definiție catehetică: Adevărul este Hristos Însuși, „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In 14, 6). Cei doi apostoli nu încetează, de 2.000 de ani încoace, să ne îndemne să privim spre Hristos ca spre Adevărul veșnic prezent în sânul Tatălui și contemplat de ucenici în misterul întrupării Lui.
Fericitul Augustin este convins că harul care a lucrat în acești stâlpi de neclintit ai Bisericii a fost pe măsura capacității lor de a predica neobosiți Evanghelia mântuirii:
„Văd prea bine, sfinți apostoli, că nu erați vrednici de asemenea moștenire. Însă cum ați devenit vrednici de așa ceva? Datorită harului care a fost revărsat în voi; prin harul Domnului sunteți ceea ce sunteți, iar harul lui Dumnezeu nu a fost fără rod în voi. Ei bine, să reținem așadar de la acești sfinți apostoli: nu noi, ci harul lui Dumnezeu lucrează în noi; astfel ducem lupta cea bună, păstrăm credința și vom birui asupra morții, participând la viața nouă în Hristos” (Omilia 297, 5).
RUGĂCIUNE către Sfinții Apostoli
„Pe Voi, Apostoli slăviţi ai Lui Iisus, Mântuitorul v-a rânduit să fiţi stâlpi ai Bisericii pe care a întemeiat-o. Pe tine, Sfinte Petre, Mântuitorul te-a ales să fii piatra de temelie a Sfintei Biserici şi ţi-a dăruit harul să-i întăreşti în credinţă pe toţi fraţii tăi.
Pe tine, Sfinte Pavele, Mântuitorul te-a făcut din duşman un ales prieten, iar Duhul Sfânt te-a numit să le arăţi neamurilor toate comorile învăţăturii creştine. Sfinte Petre şi Sfinte Pavele, amândoi aţi lucrat cu neobosită însufleţire la răspândirea Împărăţiei lui Hristos, pecetluind mărturia devotamentului pentru Mântuitor cu sângele vostru.
La Voi ne rugăm, când osânda unei judecăţi nedrepte se abate asupra vieţii noastre, să-i îndepărtaţi pe farisei din drumul nostru, luându-le cheile puterii, iar cuvântul lor să nu fie lucrător împotriva noastră. Amin. Acolo, în Împărăţia lui Dumnezeu, vă bucuraţi de vederea Lui în slava cerească. De Acolo, priviţi spre Biserica lui Hristos care călăuzeşte popoarele, pentru ca ele să vadă lumina Evangheliei şi să nu rătăcească drumul care duce la izvoarele tămăduitoare ale harului.
Ne închinăm Vouă, să-L rugaţi pe Mântuitorul nostru să-i lumineze şi să-i apere de orice necaz pe episcopi, pe preoţi şi întregul popor creştin. Rugaţi-L pe Domnul secerişului să trimită lucrători sârguincioşi în ogorul Tău, pentru ca toţi oamenii de bunăcredinţă să aibă parte de binefacerile pe care le primim de la Dumnezeu prin Sfânta Biserică.
Slăviţi Apostoli Petru şi Pavel, să ascultaţi rugăciunea noastră, credincioşi încercaţi de cumplite necazuri, să fiţi milostivi şi să îndepărtaţi din viaţa noastră furia duşmanilor porniţi să ne doboare cu orice preţ. Amin”
Tradiţii şi obiceiuri la români de Sf. Petru şi Pavel
În tradiția românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Această zi marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.
Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
Sânpetru: Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Sânpetru: Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Sânpetru: Pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Sânpetru: Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Sânpetru: Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Ce nu ai voie să faci în postul Sfinților Petru și Pavel și pe 29 iunie
Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
Se spune că, cine se scoală de dimineață, în fiecare zi de post ca să vadă răsăritul Constelației Cloșca, va avea tot anul parte de bine și i se vor împlini toate dorințele.
Tot tradiția spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând.
În zilele de post ale Sânpetrului există obiceiul ca, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, ca atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel
Românii care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel: Pavel, Petru, Petre, Petrică, Petrişor, Petronel, Paul, Paula, Petronela, Petruţa, Petriţa, Paulina, Paulica, Pătra, Petra, Pauliana.
Aproape 500.000 de români îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, dintre care peste 370.000 sunt bărbaţi și 130.000 sunt femei conform statisticilor Ministerului de Interne.
Surse: doxologia.ro, crestinortodox.ro, ziarullumina.ro
