După scandalul din ultima ședință de CLM a anului 2020 dintre USR și PNL cu privire la proiectul de hotărâre privind schimbul de teren din Aeroport dintre primărie și CJA ne-am propus să insistăm pe subiect doar în scopul de a-l înțelege la modul corect, chiar mai mult decât ar fi trebuit să-l înțeleagă înșiși consilierii locali pentru a putea vota neviciat, fără suspiciuni și acuze.
Am avut parte însă de un scandal inutil, de comunicate de presă penibile dar efervescente atât din partea primarului Călin Bibarț cât și din partea USR, comunicate care nu au reușit să lămurească opinia publică despre esența problemei și despre ce se vrea cu adevărat. Lipsa de comunicare, incompetența, lipsa de informații și de experiență în administrație au mai generat un episod despre cum poți pierde fonduri europene pentru orașul tău.
Întrucât am fost acuzați de conducerea aeroportului Arad de faptul că „prin aceste articole cu titluri bombastice aducem deservicii Aeroportului și facem rău oamenilor care muncesc efectiv acolo” clarificăm și acest aspect:
Deservicii Aeroportului aduce exclusiv conducerea aeroportului, atât cea din organigramă cât și politică prin lipsa de viziune, lipsa de acțiuni concrete și lipsa de informații transparente. Mai mult, această informație în spațiul public ar fi putut fi clarificată simplu, printr-un răspuns la întrebările noastre:
1. Căruia dintre proiecte îi beneficia transferul terenului (pentru că se tot făcea referire la proiectul de 27 de milioane de euro dar care, conform informațiilor puse cap la cap de noi, ar putea avea legătură cu un eventual proiect pentru infrastructura aeroportului, în condițiile în care mai e valabilă această linie de finanțare întrucât, din următorul ciclu financiar european (2021-2027) nu vor mai exista fonduri nerambursabile pentru investiţii în infrastructura aeroportuară, ci doar pentru mediu!) și
2. În acest moment (dincolo de contrele politice), se mai poate, tehnic, depune proiectul pentru echipamente? (proiectul pentru echipamente neavând nicio legătură cu transferul terenului, acesta fiind proiectul despre care USR a adus în discuție faptul că a fost respins în luna iunie).
Evident, nu a fost nimeni capabil să dea un răspuns.
De ce era necesar schimbul de teren nu a explicat nimeni la modul coerent, clar, convingător și edificator. Bibarț a ținut-o cu „trebuie votat”, consilierii USR au ținut-o cu „dacă zice Bibarț că trebuie, atunci sigur e ceva necurat la mijloc” și uite așa toți s-au îndepărtat de la adevărata problemă care ar fi trebuit rezolvată.
De fapt, problema trebuia rezolvată cel puțin din luna august (în luna noiembrie a mai fost pe ordinea de zi în CLM acest transfer de teren) dar nu aveau ei timp de chestii serioase că erau ocupați cu campaniile electorale. În continuare încercăm să explicăm de ce era important proiectul și ce a pierdut Aeroportul Arad exclusiv din rațiuni birocratice și de incompetență
În ciuda situației economice generate de pandemie, în anul 2020 au putut fi accesate fonduri europene consistente pentru investiții aeroportuare ca o ultimă șansă întrucât din următorul ciclu financiar european ( 2021-2027) nu vor mai exista fonduri nerambursabile pentru investiţii în infrastructura aeroportuară, ci doar pentru mediu. Astfel, doar până la finalul lui 2020 au putut fi depuse aceste proiecte.
Aeroportul Arad a fost inclus încă din 2016 în Master Planu-ul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investiţiile din domeniul transporturilor pe o perioadă de 15 ani (integral MPGT AICI – de la pagina 726 fiind vorba despre infrastructura aeroportuară din România)
Sectorul aerian diferă de alte moduri de transport prin faptul că cererea este puternic dependentă de facilităţile terminalului şi de serviciile oferite, mai spune MPGT, care menţionează că un aeroport fără zboruri adecvate nu generează trafic aerian, iar o linie aeriană nu va începe să opereze zboruri dacă nu sunt disponibile la sol facilităţile necesare. De aceea abordarea MPGT este aceea de a asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor aeroporturilor prin asigurarea infrastructurii minime de bază pentru operarea în siguranţă a zborurilor, pentru a permite astfel aşezarea pieţii de servicii de transport aerian conform cererii şi dezvoltării economice a regiunilor deservite de respectivele aeroporturi.
Astfel, Aeroportul Arad mai avea o șansă reală de redresare și de a intra pe făgașul utilității sale, prin accesarea de fonduri europene pentru investiții care să-l pună pe harta aeroporturilor cel puțin din România, permițându-i să se prezinte în fața potențialilor operatori serioși de zboruri cu o infrastructură demnă de luat în serios, fapt care ar fi fost în beneficiul tuturor. Cu toate acestea, o șansă pe care a ratat-o! De ce?
Pentru că, odată luată decizia de a depune proiectul, s-a impus analiza criteriilor și a condițiilor de eligibilitate dar și a întocmirii unui dosar consistent de documente care să certifice îndeplinirea acestora. O listă lungă de documente, nu le enunțăm că este inutil, aplecându-ne doar asupra „cuiului lui Pepelea”. Pentru a putea face dovada îndeplinirii condițiilor și pentru a putea accesa fondurile, Aeroportul Arad trebuia să facă dovada că terenul (terenurile) afectate de acele investiții îi aparțin. Cu acest prilej s-a constatat faptul că unele terenuri au un regim de proprietate care nu permite îndeplinirea acestei condiții esențiale și anume, terenul era proprietate privată a Municipiului Arad (de aici necesitatea hotărârii de Consiliu Local) și se impunea trecerea acestuia în proprietatea privată a Județului Arad (consilierii județeni votând anterior acest schimb). Ei bine, o chestiune birocratică banală a degenerat într-o răfuială inutilă, concretizându-se într-o piedică de toată frumusețea pentru accesarea fondurilor întrucât decizia a venit prea târziu!
Despre necesitatea acestui transfer se știa la nivelul administrației cel puțin din luna august (deși se știa cu mult înainte având în vedere că un proiect de finanțare pentru echipamente a fost depus și a fost respins în luna iunie 2020), cum se știa și despre data limită de depunere a proiectului. Doar că, din motive de campanii electorale s-a ignorat urgența acestei hotărâri, trezindu-se cu patru zile înainte de data limită că problema terenului nu este rezolvată. Chiar dacă s-a adoptat hotărârea schimbului de teren, aceasta a venit mult prea târziu, doar hotărârea de aprobare a schimbului neputând face dovada deținerii proprietății, fiind necesar cel puțin un extras CF din care să reiasă că acea hotărâre a avut finalitate, că s-au operat modificările la OCPI, modificări imposibil de efectuat tehnic într-un timp foarte scurt.
Despre faptul că s-a depus un proiect de finanțare și despre faptul că acesta a fost respins nu a vorbit nimeni public și nici nu s-au transmis comunicate de presă
Vădit afectat de scandal, președintele CJA, Iustin Cionca, a convocat în 30 decembrie 2020 o ședință de îndată în scopul de a „clarifica” informațiile apărute în spațiul public. Poate ei au fost „clarificați” dar această intervenție nu face decât să genereze o retorică suplimentară.
„Clarificările” președintelui CJA în cadrul ședinței din 30 decembrie:
„Necesitatea acestui transfer a fost dată în plus şi de oportunitatea dezvoltării capacității aeroportuare a Aeroportului Arad, prin accesarea unei finanțări nerambursabile, pentru realizarea unor investiții asupra bunurilor aflate în proprietatea județului Arad și în concesiunea S.C. Aeroportul Arad S.A., investiții care presupun realizarea de lucrări și asupra terenului aflat în domeniul privat al Municipiului Arad.
Terenul nu este situat între autostradă și aeroport, așa cum greșit au afirmat consilierii municipali ai USR, ci în perimetrul Aeroportului. Mai mult decât atât, acea suprafață de teren nu este liberă de sarcini, nu se poate construi pe ea, nu se poate utiliza pentru absolut nimic, pentru că este zona de siguranță pentru desfășurarea operațiunile aeriene. Pe acest teren sunt edificate platforme specifice aeroportului. Celelalte terenuri utilizate în prezent de către societatea aeroportuară sunt proprietate publică a Judeţului Arad, concesionate societăţii. Pentru a se concesiona şi acest teren, în vederea întregirii suprafeţei aferente a aeroportului, Consiliul Judeţean Arad a solicitat transferul terenului menţionat din proprietatea privată a Municipiului Arad în proprietatea publică a Judeţului Arad, ulterior urmând a fi concesionat de către Consiliul Judeţean Arad, în calitate de concedent. Transferul s-a impus în regim de urgenţă, având în vedere şi oportunitatea de a se realiza investiţii în infrastructură finanţate din fonduri nerambursabile, scop în care este necesară deplina clarificare a situaţiei juridice a terenului. Menționez, în plus, că proiectul despre care consilierii municipali ai USR spuneau că a fost respins de Ministerului Fondurilor Europene este un proiect care face referire la echipamente, nu la infrastructură și teren. Menționăm că acest proiect a fost respins datorită faptului că regulile de eligibilitate au fost schimbate printr-o circulară internă, iar cererea era deja depusă. Vom depune, din nou, acest proiect și suntem convinși că va avea succes” – Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Nici această intervenție nu a clarificat mare lucru, doar s-a rezumat la un atac politic al președintelui CJA la adresa USR. Explicația era simplă dacă era dată de cineva care are măcar noțiunea termenilor: Aeroportul Arad ar fi putut accesa fonduri europene în 2020 de până la 27 de milioane de euro pentru un proiect compus din două axe: cel pentru echipamente, în valoare de 23 de milioane de lei la care se tot face referire în ultimii doi ani și cel pentru infrastructură care este condiționat de clarificarea situației juridice a terenului.
Retorica suplimentară generată de această intervenție disperată:
De ce președintele CJA a trimis comunicate de presă conținând informații false cu privire la proiectul pentru echipamente?
De ce nu a precizat nici măcar tangențial că acest proiect a fost depus dar respins și că urmează să fie redepus?
De ce s-a comunicat astfel încât să se inducă în spațiul public ideea că proiectul e finanțat deja? Având în vedere că se știa din luna iunie la nivelul administrației județene faptul că regulile de eligibilitate au fost schimbate și proiectul trebuie redepus ( deși, nici în acest sens nu există nicio dovadă în spațiul public înafară de afirmația făcută de Iustin Cionca cu privire la schimbarea „regulilor de eligibilitate printr-o circulară internă”, fără a se preciza cărei instituții îi aparține circulara), de ce public se comunică informațiile ca și cum problema a fost deja rezolvată?
Putem înțelege faptul că în luna iunie nu s-a riscat nimeni politic să abordeze tema aeroportului Arad, fiind perioada dinaintea alegerilor, dar de ce, în 27 noiembrie 2020, același Iustin Cionca, proaspăt înscăunat, a diseminat în spațiul public acest [COMUNICAT DE PRESĂ] în condițiile în care nici măcar redepunerea proiectului de finanțare pentru echipamente nu s-a materializat și, cu atât mai mult, certitudinea că acesta va fi și aprobat?:
„ Consiliul Județean Arad își dorește în continuare dezvoltarea Aeroportului chiar dacă a fost un an greu în contextul pandemiei de COVID-19 și numărul zborurilor charter a fost mai mic decât în anul precedent.
Aeroportul Arad vrea să implementeze, cu fonduri europene, un proiect de peste 23 de milioane de lei, pentru dotarea aerogării, din punct de vedere al utilajelor şi al aparaturii. Finanțarea proiectului este asigurată în mare parte de Uniunea Europeană, prin FEDR, dar şi de la bugetul de stat, iar valoarea cofinanţării va fi achitată din bugetul propriu al CJA.
Aeroportul Arad va achiziționa, prin acest proiect, toate dotările care îl vor aduce la normele europene din punct de vedere al securităţii. Aşadar, va fi cumpărată o autospecială de incendii, o autospecială de incendii cu kit de descarcerare, un punct mobil de comandă PSI, o autoutilitară de intervenţii de urgenţă şi generator independent cu turn de iluminat platforma, o ambulanţă, un utilaj multifuncţional cu ataşamente (cupă, perie rotativă, măturătoare colectoare, cositoare cu braţ articulat, cositoare rotativă, rezervor spălător înaltă presiune, platformă acces, furcă paleţi), un utilaj multifuncţional de întreţinere a suprafeţelor înierbate cu ataşamente (cositoare și tocător), o autospecială pentru curăţat suprafeţe pavate, trei echipamente cu raze X de dimensiuni mari, trei echipamente cu raze X de dimensiuni medii, patru porţi detectoare de metale şi 15 detectoare portabile de metale.” ( să nu mai insistăm și pe faptul că, acest comunicat despre mega-proiectul de investiții al Aeroportului, circulă în spațiul public încă din noiembrie 2019!)
De ce această „circulară internă” la care se face referire nu a afectat și proiectul depus, pe aceeași linie de finanțare, de exemplu, de Aeroportul Internațional Timișoare „Traian Vuia” care, în 8 octombrie anunța începerea proiectului și semnarea (în 01.10.2020) contractului de finanțare nr. 80/01.10.2020 pentru proiectul de investiții „Achiziție autospeciale PSI și Sistem Integrat pentru Controlul de Securitate” în relația cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor?
Investitorul privat la care făceam referire în articolul asociat a fost și el sabotat economic de această harababură politică națională
Conform informațiilor noastre, acest investitor din Serbia a fost convins de o cunoștință-prieten arădean să facă această investiție în Arad, pe terenul din zona Aeroportului, prezentându-i-se oportunitățile locației. Acest fapt l-a și convins să renunțe la extinderea afacerii sale în China și chiar la București (unde era în fază avansată de negociere!). Intenția acestuia era să acceseze fonduri europene pentru linia sa de producție (fonduri pe care nu le poate accesa în Serbia aflată înafara UE și nici în China), iar o investiție în Arad i-ar fi permis acest fapt. Astfel, după deschiderea societății comerciale pe teritoriul României, investitorul a transmis scrisoarea de intenție cu privire la închirierea/concesionarea terenului din zona Aeroportului către Consiliul Județean Arad. Acest teren este cel care face obiectul diminuării suprafeței deținute de Zona Liberă Curtici în favoarea Consiliului Județean Arad cu aproximativ 7 hectare astfel încât să-i poată fi concesionat investitorului privat. Acest teren nu are legătură cu hotărârea CLM adoptată cu scandal privind transferul terenului, nu are legătură nici cu mult trâmbițatul proiect de 27 milioane de euro și nici cu proiectul în valoare de 23 de milioane de lei pentru echipamente. Este doar intenția unei investiții private dar care s-a nimerit într-un moment politic penibil în defavoarea tuturor.
Prin Hotărârea Consiliului Județean Arad nr. 218/24.07.2020 s-a exprimat acordul Consiliului Județean Arad de diminuare a suprafeței totale a Zonei Libere Curtici-Arad de la 90 ha la 84,6432 ha, suprafața de 5,3568 rezultată în urma diminuării urmând a trece în administrarea Consiliului Județean Arad. În vederea reglementării situaţiei faptice şi valorificării optime a terenurilor supuse concesiunii organizate în condițiile legii, pentru derularea unor activităţi specifice Aeroportului Arad se impune diminuarea suprafeței totale a Zonei Libere Curtici-Arad cu încă 2,4279 ha – zonă de siguranță aferentă pistei, suprafaţă aflată în proprietatea Judeţului Arad şi administrarea Zonei Libere Curtici-Arad -Platforma nr.II Aeroport. Suprafaţa finală rezultată în urma diminuării va fi de 7,7847 ha, trebuind a fi parafată printr-o Hotărâre de Guvern.
Și, această Hotărâre de Guvern n-a fost încă adoptată, fapt care pune investiția în stand-by și o plasează în incertitudine
Cu toate că pe plan local situația terenului a fost clarificată în iulie 2020 și Hotărârea de Guvern era doar o formalitate care să dea liber pentru investiții, aceasta nu a fost dată din motive de… campanie electorală, de harababură politică și din lipsă de responsabilitate la cel mai înalt nivel. A fost elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 449/1999 privind înfiinţarea Zonei Libere Curtici-Arad şi a Regiei Autonome „Administraţia Zonei Libere Curtici-Arad”, dar acesta nu a fost până la această dată aprobat.
Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern:
În concluzie, cel puțin deocamdată, dezvoltarea Aeroportului Arad rămâne doar un subiect de răfuieli politice inutile și de gargară penibilă.
Singurii bani de care va beneficia fiind cei din ajutorul de stat cu destinația asigurării acoperirii deficitului de finanțare a cheltuielilor de exploatare ale aeroporturilor regionale din România la care se încadrează în condițiile de eligibilitate prevăzute. S.C. Aeroportul Arad S.A., alături de alte șase aeroporturi din România, fiind eligibil pentru a primi ajutor de stat de exploatare conform Schemei de ajutor de stat de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri – „siguranța” acestei eligibilități fiind asumată tot de președintele CJA, Iustin Cionca, printr-un comunicat de presă din 30 decembrie:
[Comunicat de presă]
Consilierii județeni au votat, în cadrul unei ședințe extraordinare, aprobarea unui ajutor de stat de exploatare pentru Aeroportul Arad, urmare a Ordinului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației privind aprobarea Schemei de ajutor de stat de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri pe an. Aceste fonduri sunt destinate asigurării acoperirii deficitului de finanțare a cheltuielilor de exploatare ale aeroporturilor regionale din România care se încadrează în condițiile de eligibilitate prevăzute. S.C. Aeroportul Arad S.A., alături de alte șase aeroporturi din România, este eligibil pentru a primi ajutor de stat de exploatare conform Schemei de ajutor de stat de exploatare pentru aeroporturile regionale din România cu un trafic de maximum 200.000 de pasageri.
S.C. Aeroportul Arad S.A. a transmis Consiliului Județean Arad planul de afaceri din care rezultă, după ajustări, o valoarea a ajutorului de exploatare de 21.861 mii lei pentru perioada 2020-2023, din care 17.361 mii lei pentru 2021- 2023.
„Consiliul Județean Arad își dorește în continuare dezvoltarea Aeroportului, chiar dacă a fost un an greu în contextul pandemiei și numărul zborurilor charter a fost mai mic decât în anul precedent. Ne dorim accesarea de fonduri europene, iar eforturile noastre sunt îndreptate spre asigurarea stabilității financiare”, a declarat Iustin Cionca, președintele CJA.
Articol asociat:
