România merge pe Varianta 5 din CARTEA ALBĂ a UE. „Mult mai mult împreună”, dar fără experți, la modul general și tradus prost în germană

summit
Distribuie:

 

Scriam, în analiza anterioară, despre summit-ul de la Bruxelles, că România încă nu apare pe lista de start a Uniunii Europene, că a fost omisă fără explicații. Degeaba Președintele contesta viteza cu care se rulează- că pe el nu l-a întrebat nimeni; chibița pe margine. Chiar dacă l-ar fi întrebat, ar fi repetat platitudinea nedefinită semantic, generalistă, optând pentru „o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”!

Spuneți-mi ce ați înțeles din opțiunea României? Înafara de sintagma „unitară”, prin care am putea percepe, că a vrut să spună indivizibilă, unită. Celelalte adjective au nuanțe atât de generale, încât – vă spun eu – traducerea din limba germană s-a făcut prost. Citiți o nuanță pentru verbul „a consolida”, adjectivat în mesajul Președintelui, găsită în Dex: „De la Lenin învățăm să consolidăm necontenit statul de democrație populară, să lărgim mereu legăturile partidului și statului cu masele, să atragem milioanele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562.” Din ambele formulări sar așchii din limba de lemn, de parcă sunt enunțate de aceeași actori, din aceleași timpuri refulate.

Nu eram edificat nici asupra semanticii expresiei de „Europă incluzivă”! Mi se părea că nu are sens. „Incluzivă” – nu există în Dex. Inclusiv, da! E cunoscut. Antonimul exclusiv! Dar nu e la locul potrivit. În sfârșit, găsesc, „educație incluzivă”, ca fiind o formă de pregătire, de organizare a unor cursuri de calificare – recalificare pentru șomeri sau grupuri vulnerabile. Mie, această expresie mi se pare inadecvată într-un proiect de anvergură europeană, cu stipulații normative generale clare, de funcționare. Oricum, nu este operațională întregii Europe Unite.

Putem să admitem, dacă ești poziționat în exteriorul unui cerc concentric de dezvoltare sau rulezi în viteza a II-a, că educația inclusivă ar fi benefică. Dar a solicita  Germaniei sau Franței, să achieseze la asemenea „nevoi”, pentru ei notorii, care au depășit acest stadiu, ar fi o cerință defazată.

Expresia, pare ar avea o explicație, totuși. Grupul socialiștilor din Parlamentul European au simulat un proiect de societate denumit „Europa inclusivă”. Știți care sunt fundamentele sale? Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni propune 10 principii pentru un viitor comun: drepturi şi îndatoriri pentru toţi; locuri de muncă pentru toţi; investiţii în oameni; societăţi inclusive; protecţie universală a copiilor; drepturi egale femei şi bărbaţi; dialog social; diversitatea şi integrarea să devină puterea noastră; societăţi sustenabile; o Europă activă pentru cetăţeni.

Vă place, știu. Ar fi ideal! E modelul e comunism teoretic pur, adică o utopie imposibil de implementat. Mi-am pus întrebarea. Domul Președinte a trecut pe partea stângă? Acesta să fie motivul pentru a simula că face o echipă a României împreună cu social-democratul Sorin Grindeanu, ca partener la summit? Nu cred!

M-am întins la vorbă și nu v-am comunicat scopul summit-ului de la Bruxelles și mandatul echipei României la Reuniunea celor 27. Vă spun: Pregătirea Declarației de la Roma din 25 Martie a.c. privind viitorul Uniunii Europene, după Brexit. Cu acea  ocazie reprezentații legitimi ai țărilor UE vor opta pentru una din variantele propuse de Jean-Claude Juncker în Cartea Albă privind Viitorul Europei.

Credem, că de data asta, vocea României la summit, prin Președinte s-a auzit mai pregnant, deși era într-un cor, cel al Grupului de la Vișegrad, nu suna fals, nici nu era perceput distinct, ci în surdină. „Trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre <o Europă cu mai multe viteze> sau <o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)>, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european”, avertiza domnia sa.

Președintele s-a pronunțat ferm asupra situației prezente a Europei, a Uniunii Europene, impunându-se cu necesitate, în deosebi după Brexit, o unitate, coeziune și solidaritate între membrii săi, o viziune ambițioasă, inovativă, pentru viitor. „România consideră că acestea trebuie să rămână piatra de temelie a dezvoltării viitoare a Uniunii, în beneficiul nostru comun. Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți.”

Nu pot să bat din palme, pentru că Președintele ar fi venit cu ceva nou, dar față de „Europa inclusivă”, expresie ce se pare, nu a pronunțat-o în la summit, sper că s-a auzit că și noi eram pe acolo. Și nici alți lideri din alte țări, prezenți al Bruxelles, nu au pomenit de acea Europă inclusivă, deși ar putea părea o construcție ideală.

Reprezentații Grupului Vișegrad, mai vehemenți și amenințători s-au exprimat răspicat. Premierul Viktor Orban al Ungariei și doamna Beata Szydlo, prim-ministrul Poloniei au fost cei mai vocali contestatari. Au respins clar dezvoltarea Europei cu  mai multe viteze. Respectivii, în special doamna Szydlo, a lansat în culise, un proiect separat, de Uniune Europeană a Estului, în care era inclusă nu numai România, ba chiar și Ucraina. Persuasiunea țărilor din Est se pare că a avut un oarecare efect. Astfel Declarația Uniunii ce se va prezenta la summit-ul aniversar de la ROMA, nu va conține terminologii ca „Europa cu mai multe viteze” sau „dezvoltarea Europei în cercuri concentrice”, expresii ce ar certifica discrepanța dintre țările membre și le-ar crea o poziționare inegală. Expresiile contravin prevederilor Tratatelor Uniunii, acte normative de drept internațional public, încheiate între țări egale, cu drepturi și obligații reciproce simetrice, iar acestea ar consfinți discriminarea.

Deși sunt mari diferențe de abordare, de percepție, de soluții între membrii Uniunii, un deziderat primează: menținerea și consolidarea Uniunii Europene și a monedei Euro. Mesajul principal al Declarației de la Roma din 25 Martie, ar fi cu necesitate, unitatea statelor componente, acțiunea lor coerentă, angajamentul pentru conlucrare și depășirea crizei actuale, printr-o voință comună.

Noi România ce vom face? Care este poziția noastră, în afară de generalitățile enunțate recent de președinte? Avem noi argumente pentru a opta pentru o varianta sau alta, propusă de Jean-Claude Juncker în Cartea Albă privind Viitorul Europei?

S-a format o echipă de experți pentru a fi clari și serioși în opțiunea noastră?

Vă redau succint variantele din Cartea Albă:
1. Continuăm pe același drum;
2. Accent exclusiv pe piața unică;
3. Cei care doresc mai mult, realizează mai mult;
4. Mai puțin, dar eficient;
5. Mult mai mult, împreună.

Care variantă ne-ar avantaja, ne-ar aduce beneficii, certitudini că ne vom dezvolta și „vom ajunge din urmă” (atenție, sar așchii!) țările dezvoltate?

Dar dacă plecăm pe una din cărări, pentru noi, destul de înguste, luăm startul în aceleași condiții ca ceilalți? Se mențin acțiunile discriminatorii față de noi, avantajând  țările dezvoltate? Se va dărâma zidul din jurul spațiului Schengen, pentru a beneficia și noi de circulație liberă? Se va continua umilirea noastră cu Mecanisme de Control (zis de cooperare!) și Verificare? Dar interdicția de a încheia afaceri comerciale cu state neagreate de liderii atotputernici ai UE? Dar impunerea de la Bruxelles sau alți parteneri strategici ai unor afaceri comerciale defavorabile se va menține?

Acestea sunt condiții minimale pentru a fi cerute summit-ului de la Roma, care, normal, trebuie – mai bine spus trebuiau! – negociate din timp de către „toți factorii implicați”, specialiști și oficiali, în politica externă a României.

Într-un interviu recent, am auzit-o pe Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, că ar fi bine ca România să opteze pentru punctul „5. Mult mai mult, împreună” din Cartea Albă, argumentând că ar fi mai fezabil. Dar, experții ar trebui să ne explice și nouă ce presupune această opțiune de dezvoltare.

Desigur, nu dorim să se pună în dezbaterea publică „a întregului popor”, dar nici să fim ignorați total, când se joacă viitorul României. Încotro mergem?

Că vorba lui Decebal către popor: „Nu-i totuna Leu să mori, ori câine-nlănțuit!”

Categorie: Știri
Etichete: Klaus Iohannis, presedintele romaniei, România, summit bruxelles, UE
Distribuie:
Articolul anterior
ZIUA POLIȚIEI – sărbătorită prin PROTESTE de stradă de către proprii funcționari! Vezi revendicările sindicaliștilor
Articolul următor
S-a aprobat „BUGETUL FALCĂ” pe 2017. Vezi pe ce vor fi cheltuiți banii publici în acest an (638 de milioane de lei)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie