INTERNATIONAL

Zidul lui Trump și Gardul lui Orban

 

Zilele trecute am scris, chiar cu admiraţie, despre Naţionalismul economic, un nou concept de societate lansat de noul preşedinte al SUA, Donald J. Trump. În câteva analize cu tema parcursului candidatului Donald Trump spre Casa Albă, am amintit de câteva ori enunţul făcut în campania electorală, pe care îl reamintesc şi acum: „Dacă devin preşedinte am să schimb complet modul de a face politică, pe care o face USA de peste 150 de ani”.

O să mă refer doar la două măsuri declanşate imediat de Preşedintele SUA.

Îl apreciam sincer, gândindu-mă că nu va fi susţinătorul multinaţionalelor, că va estompa ascensiunea pentru acapararea puterii politice în interes propriu către cei din Establishment, că se va opune societăţii deschise a lui Soros. Încă nu realizam semnificaţia sloganului: „schimb complet modul de a face politică”. Părea nedefinit.

Imediat după instalarea ca preşedinte, schimbările au început să se arate. Au început să fie enunţate în discursul de după depunerea Jurământului, speech care mi s-a părut excepţional, în componenta protecţiei societăţii americane: America este a americanilor! America prima, sau mă rog, America în faţă (în fața tuturor ţărilor! – n.a.)!
Însă în unele abordări din campania electorală, cum a fost construcţia zidului la graniţa cu Mexicul, mi se părea metaforic. Înţelegeam că va urma dotarea cu mijloace performante de vizualizare, poate chiar construcţia unui gard de sârmă ghimpată inspirat din barajul unguresc a lui Victor Orban.

„Tema gardului vecin” este o comparație necesară aici – fie și din simplu fapt că, la propriu, chiar noi facem parte din categoria „vecinul”. Premierul Victor Orban al Ungariei s-a opus acceptării şi stabilirea în ţara sa a imigranţior islamici din zonele de conflict armat ale Orientului Mijlociu. A intrat în conflict chiar cu Staff-ul Uniunii Europene, mai ales cu doamna Merkel, pentru că refuza alocarea acestora în Ungaria. Atunci şi-a luat măsuri pentru a stopa fluxul miilor de emigranţi care aşteptau la graniţa cu Serbia sau Slovenia să-i invadeze ţara, prin construirea unui gard cu aceste ţări. Gardul unguresc s-a dovedit benefic, invazia s-a diminuat semnificativ. Măsura fiind eficientă. Zvonurile circulau că va fi „atacată” graniţa Ungariei dinspre România. Orban vrea să extindă gardul şi la fâşia limitrofă României. Proiectul a fost elaborat în detaliu, urma punerea în operă. „Pe surse”, am aflat că cineva l-ar fi atenţionat pe Victor Orban: dacă faci gardul cu România, înseamnă că recunoşti limitele teritoriale ale Ungariei, între gardurile de la graniţă! Cum revendici tu Ardealul, ca parte teritoriului Ungariei Mari? Faci gardul cu România, renunţi la Ungaria Mare! Şi Orban Victor, se pare că „s-a trezit”, nu renunţă la Ardeal, dar renunţă gard, dar abscons sau explicit, revendică teritorii în Est.

Cum Donald Trump şi-a anunţat prima vizită la Budapesta, sub auspiciile lui Victor Orban, unde l-ar întâlni şi pe Ţarul Putin, putem crede că ideea de a construi un zid solid între SUA şi Mexic, poate veni de la doctrina ungurească de protecţie frontalieră. Este aproape normal, având în vedere dimensiunile, importanţa, nivelul de dezvoltare, posibilităţile financiare, şi, de ce să omitem (!), Statele Unite sunt ale Americii, gardul este sub demnitatea şi prestigiul ţării.

În SUA este necesar un ZID, nu un gard! Un zid construit solid, cu fundaţie şi zid de beton, să reziste! Să le arătăm la toţi: noi nu suntem ungurii de dincolo de gard! Suntem Yankey, democraţi milionari, ştim să ne apărăm graniţele de imigranţi! Aşa că pe o lungime de peste 3000 de km, cât măsoară graniţa dintre Mexico şi USA se va ridica zidul de protecţie, solid inexpugnabil, care va opri – după aprecierea domnului Preşedinte Trump – imigraţia mexicanilor şi a altora, ce trec clandestin frontiera în Statele Unite. Recent, deja a semnat documentele executive pentru demararea construcţiei. Fonduri pentru investiţie, apreciată la 20 de miliarde dolari? Se găsesc! Mai întâi plătesc americanii, apoi în timp, se scontează pe recuperarea de la mexicani, prin taxele vamale ce le va institui pe mărfurile importate din Mexico.

O fi bine, o fi rău? Ce este absolut cert, Donald Trump face o altă politică, protecţionistă, iar sloganul: „cumpără produs american” şi „angajează un american” ce le este solicitat firmelor şi populaţiei americane pare că prinde contur.

Alt aspect la care vreau să mă opresc: lupta antiteroristă.

Atât în campanie cât şi după alegeri, dar în special după ce a preluat puterea la Casa Albă, a repetat: „terorismul trebuie să fie eradicat de pe faţa pământului”.  Acest flagel de o periculozitate extremă, într-adevăr, a fi ideal dacă ar fi eradicat! După părerea mea, şi ştiu ce zic, cel puţin în viitorii 10 ani, este imposibil. Au fost scăpate momente cruciale pentru ca terorismul să devină cunoscut, să fie temperat,  chiar controlat, deşi recrudescenţa terorismului era previzibilă.

Sunt sigur că specialiştii informându-şi Preşedintele, cu situaţia în „câmpul tactic” al terorismului din lume şi din SUA, a evaluat starea de fapt, constatând că: „Lumea este într-o dezordine completă”, iar pericolul terorist este iminent. Ia măsuri în consecinţă, îngheţă intrarea imigranţilor din unele ţări musulmane. Evident, nominalizarea nu a fost aleatorie, ci pe baza unor criterii profesioniste, fiind clar   identificaţi vectorii de pericol terorist. Prin decizia sa, interzice intrarea pe teritoriul SUA a cetățenilor din 7 țări musulmane Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen. Precizând: „Nu este o interdicție împotriva musulmanilor, dar aceasta privește țări care au mult terorism (…) Nu vreau terorism în această țară” a afirmat președinte al SUA într-un interviu difuzat de ABC.

Preşedintele nu se limitează doar la interdicţii de acces pe teritoriul SUA, ci reduce fondurile federale destinate imigranţilor şi expulzarea celor care refuză să colaboreze cu Serviciul federal de imigraţie. De asemenea reduce numărul celor admişi în SUA. Faţă de Obama care aprobase admiterea unui număr de 100.000 de refugiaţi, Donald Trump a hotărât să reducă la jumătate acest număr, respectiv la 50.000 de persoane. Motivarea sa este, de fiecare dată, simplă: „Protejarea națiunii de atacuri teroriste prin străini”, iar domnia sa nu doreşte să procedeze precum Europa care „a făcut o enormă eroare autorizând milioane de persoane să se ducă în Germania şi alte ţări” – declară la Washington Post.

Desigur, măsurile antiteroriste sunt mult mai complexe, diversificate. Nu ştiu dacă va acorda atenţie suficientă structurilor de Intelligence, a culegerii situaţiei din mediile teroriste, având în vederea formaţiunea sa civilă, de „om de afaceri”, care în cunoaşterea fenomenului terorism mondial şi terorismului inspirat din Islam, acel Al-Jihad, care are un specific greu de controlat.

Ce constatăm în politica SUA după înscăunarea lui Donald Trump? În primul rând că schimbă complet modul de a face politică, aşa cum a promis.  Management-ul Statelor Unite este unul pragmatic, naţionalist, intransigent şi cu nuanţe egoiste, pe alocuri, dictate de interesul naţional american.

Îmi pare rău – nu foarte rău ! – dar dacă prima ţară din Europa vizitată de Trump va fi Ungaria, chiar dacă nu va recunoaşte că zidul de la graniţa cu Mexicul i-a fost inspirat de gardul lui Victor Orban, este un mare eveniment pentru unguri. Premierul ungur va fi legitimat liderul Europei, chiar dacă în alții va crăpa invidia.

Ai noştri? Catastrofe! Ei nu se luptă cu teroriştii, cu duşmanii, ci între ei, motivând confruntarea pe legile democraţiei şi a libertăţii de expresie.

Nu mai spun nimic. Suntem unici în ignoranța noastră! Păcat…

Alex. B. Borsanu, 28 ianuarie 2017 8:25